Republica Moldova și-a numărat 100% din voturi, iar partidul PAS al președintei Maia Sandu a reușit să obțină peste 52% din voturi și și-a asigurat majoritatea locurilor din Parlamentul Republicii Moldova. Dinspre Rusia s-au auzit primele declarații ostile, de amenințare.
După numărarea completă a voturilor valabil exprimate de alegătorii moldoveni, prezența la vot a fost de 48,41%, fiind depășit pragul de 1 treime din totalul alegătorilor cu drept de vot, prevăzută de legislație. Alegerile de pe 11 iulie din Republica Moldova au fost alegeri anticipate, generate de dizolvarea Parlamentului. Au fost înscriși pe liste 23 concurenți electorali – 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Condițiile de intrare în Parlamentul Moldovei sunt asemănătoare cu cele din România: 5% din voturile valabile ale alegătorilor pentru partide și 7% pentru alianțe sau blocuri electorale. Conform numărătorii a 100% din buletinele de vot, Partidul Acțiune și Solidaritate a întrunit 52,8% din voturi, fiind și cel mai mare scor obținut de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Blocul comuniștilor a obținut 27,17% iar Partidul Șor a trecut la limită pragul electoral, cu 5,74%.
Potrivit datelor preliminare, distribuția mandatelor va aduce Partidul Acțiune și Solidaritate în avantaj, cu 63 de mandate, urmați de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 32 de mandate (dintre care 22 PSRM și 10 PCRM) și Partidul “Șor” – 6 mandate. Presa din Moldova scrie că, după validarea mandatelor, este probabilă constituirea a patru fracţiuni parlamentare – PAS, PSRM, PCRM şi PPŞ, dacă socialiştii şi comuniştii vor dizolva Blocul electoral creat pentru aceste alegeri.
Semnificația acestor alegeri, care vin după o lungă perioadă de tensiuni politice din Republica Moldova și după succesul în alegerile prezidențiale ale actualului președinte, Maia Sandu, subliniază pierderea interesului moldovenilor pentru extremiști, fie ei rusofili sau adepți ai unionismului, preferând partidul cu o orientare puternică proeuropeană și cu mai puține preocupări de unificare cu România sau cu Rusia.
Reprezentanții Rusiei au început deja să facă primele declarații de amenințare la adresa președintei Maia Sandu. „Politica rusă faţă de Republica Moldova va depinde de puterea care a fost aleasă: dacă această putere se va îndepărta de Rusia atunci, desigur, vom acţiona în consecinţă. În special, vom consolida factorul transnistrean”, a avertizat Kalaşnikov, deputat din partea Partidului Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski.
Politicianul rus este de părere că declaraţiile conciliante ale PAS faţă de Rusia înaintea alegerilor se vor transforma în atitudini pro-Europa şi pro-NATO ulterior şi într-o revenire la scenariul utilizării forţei împotriva Transnistriei. El vede, la final, o posibilă unire cu România. „Este tocmai ceea ce nu acceptă populaţia vorbitoare de limbă rusă şi găgăuză”, susține Leonid Kalașnikov.