Când rădăcinile, cumva, te cheamă, nu ai cum să te îndrepți către ele decât cu multă dragoste. Mircea Ungurean este unul dintre sibienii care, iubind meșteșugul tradițional săsesc, pentru că bunica sa era de origine germană, a reușit să deschidă un atelier într-o perioadă în care România nu prețuia atât de mult vechile îndeletniciri ale sașilor. „Atelier de culoare” dă, de fapt, culoare mobilierului, având în centrul atenției, în principal, motivele tradiționale săsești.
Mircea Ungurean și „Atelier(ul) de culoare” sunt protagoniștii poveștii noastre de astăzi, în cadrul campaniei „Produs în Sibiu”. Este sibian și a absolvit Universitatea Tehnică din Cluj, respectiv Tehnologia Construcțiilor de Mașini.
Anul schimbărilor
De-a lungul timpului, a avut diferite afaceri, iar în 1996 destinul avea să îi pregătească cu totul și cu totul altceva. În acel an, a vizitat un atelier de mobilă pictată în stil maghiar, în Brașov, și a rămas uimit de cele văzute.
„Mi-a plăcut extraordinar de mult ideea aceasta, cu toate că nu știam nimic despre asta. Nu știam pictură, nici tâmplărie, dar îmi plăceau enorm de mult. Bunica mea era de origine germană. Știam că sașii, pe vremuri, au avut o lungă tradiție în domeniul mobilierului pictat și am zis să încerc să o continui sau chiar să aduc elemente noi. În 2003, am demarat efectiv atelierul”, povestește Mircea Ungurean.
Mircea Ungurean a început atunci să dea anunțuri în ziare că angajează pictori și tâmplari și a căutat un spațiu de închiriat. „Am încropit un atelier. Am căutat modele pe la Muzeul ASTRA, Muzeul Brukenthal, Biblioteca ASTRA, unde am găsit doar două volume în care pozele erau slabe calitativ. M-a ajutat mult conducerea CNM ASTRA care ne-a permis niște vizite în depozitele Muzeului, unde am văzut piese originale. Cei pe care îi găsisem au început efectiv să transpună ce erau pe lăzile de zestre, dulapurile de bucătărie, paturi”, spune Mircea Ungurean.
Ulterior, s-a îndreptat spre târgurile organizate în țară, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Muzeul Țăranului Român din București și la Muzeul ASTRA din Sibiu. „Așa mi-am format o mică clientelă. În 2009 am aflat de un serviciu de publicitate la Google și am pornit o campanie de publicitate. Practic, atunci a început să bubuie, ca să spun așa, comenzile”, povestește Mircea Ungurean.
Clienții săi provin din toate categoriile sociale și profesionale, dar pe toți îi unește dragostea pentru tradiție.
Cea mai frumoasă provocare
În prezent, Mircea Ungurean pregătește, alături de echipa sa alcătuită din doi pictori și patru tâmplari, în atelierul său din Cisnădioara, produse cu specific săsesc, în principal, dar a primit și comenzi, de-a lungul timpului, de picturi cu motive tradiționale românești, portrete și peisaje.
„Una dintre cele mai interesante a fost o mobilă de bucătărie pe care am realizat-o unei cliente din București. Ne-a furnizat un catalog cu lucrări de un pictor de origine malteză, Amedeo Preziosi. Era pictorul de curte al Regelui Carol I și care, fiind în România, a surprins nenumărate imagini cu țărani, țărăncuțe, scene ale vieții, hore, jocuri. Am rămas surprins să văd că există un pictor maltez impresionat atât de tare de România. Doamna aceasta și-a dorit ca pe o ușă a mobilierului de bucătărie să fie reproduse câteva picturi”, spune Mircea Ungurean.
“Mă simt foarte bine”
Astăzi, în atelierul său se simte împlinit.
„Mă simt foarte bine, pentru că, în primul rând, sunt oarecum mândru că am reușit să pun pe direcție o afacere despre care habar n-aveam la început. Am un pic de sânge de sas și mă bucur că pot să duc această tradiție mai departe”, mărturisește Mircea Ungurean.
De altfel, în viitor și-ar dori să dezvolte ateliere pentru copii și nu numai, în cadrul cărora să îi învețe pe doritori meșteșugul ce datează de secole, pentru a fi dus mai departe.
O parte din portofoliul său se găsește și pe pagina oficială de Facebook, Atelier de Culoare, dar și pe site-ul www.mobilapictata.ro.
