Păstrăvul este un pește aflat de sute de ani pe mesele românilor, mai ales în zonele montane, cum sunt și în județul nostru. Păstrăvăria Laita, din satul Cârțișoara, crește probabil cel mai bun păstrăv de pe piața românească. Așa spun cei ce vin aici să îl cumpere, chiar și din zone îndepărtate ale țării.
Păstrăvăria Laita a fost înființată în anul 1974, face parte dintr-unul dintre fondurile de pescuit gospodărite de Direcția Silvică Sibiu. O găsiți la 3 km de comuna Cârțișoara. Este alimentată cu apă din râul Laita. De la cele trei bazine cu care a început păstrăvăria, astăzi au 32 de bazine, dintre care 27 sunt betonate. De creșterea păstrăvilor se ocupă efectiv familia Malanga. Alina, Claudiu, fiul lor, Rareș. Aceștia au preluat acum opt ani ferma piscicolă. Familia care s-a ocupat anterior de această activitate, a lucrat aici treizeci de ani.
Pasiunea mare pentru pește și pescuit o avea Claudiu, încă din copilărie. Înainte de a fi păstrăvar, a lucrat în construcții. Dar, în fiecare an, lua permis de pescuit și pleca pe râurile de munte sau pe Olt. Soția lui, Alina, este din Cârțișoara, ne spune că se adaptează ușor, și-a urmat soțul în păstrăvărie.
”Despre pești înveți pur și simplu lucrând cu ei.” – Alina Malanga
”Eu mă adaptez, am făcut finanțe-contabilitate, am întrerupt studiile când a murit tata. Am lucrat în restaurant multă vreme, ca ospătar. Am venit în Laita cumva speriată că nu știu nimic despre pești. Am învățat, am făcut și un curs. Dar, nu bate foaia cu realitatea. Despre pești înveți pur și simplu lucrând cu ei. Bineînțeles, am avut și cunoștințe, păstrăvari cu experiență, cu care am colaborat și i-am întrebat.”
Alina este foarte mândră de calitatea bună și de gustul deosebit al păstrăvilor pe care îi cresc aici. Ne spune că gustul se datorează apei de munte și hranei administrate. Folosesc granule făcute doar din cereale și făină de pește. Fără hormoni de creștere, fără așa zisul somonat, o mâncare cu colorant, care colorează carnea păstrăvului.
Puietul este cumpărat de la alte Direcții Silvice din țară, la aproximativ 20 grame, apoi este crescut aici. Pe viitor, vor încerca să îl producă ei. Ce vând acum pe piață este păstrăv curcubeu. Mai demult, creșteau și păstrăv indigen, pentru vânzare și pentru repopularea periodică a râurilor de munte. Posibil să reia această activitate.
În Păstrăvăria Laita munca nu are pauze.
Diferența dintre speciile de păstrăvi este culoarea și ritmul de creștere. ”La Laita cresc peștii greu, din cauză că mâncarea este fără hormoni de creștere. În alte păstrăvării ajung la 300 gr în nouă luni. La noi, le trebuie un an jumate.”, ne spune Andrei Vlașin, de la Ocolul Silvic Avrig, de care aparține păstrăvăria Laita. Andrei ne-a însoțit și el, dându-ne detalii despre activitatea de aici. Acum, au în bazine 23 de tone de pește, de diferite dimensiuni.
În păstrăvăria Laita munca nu are pauze, tot timpul trebuie să fie cineva aici. Zilnic se măsoară temperatura apei, iar hrănirea se face în funcție de dimensiunea peștelui, de două sau de trei ori pe zi. Au și contract cu un medic veterinar, care urmărește în permanență sănătatea peștilor. Probleme apar de multe ori datorită vremii.
”Dacă e o perioadă îndelungată cu vreme mai rea, vine apă tulbure foarte mult timp, plină de noroi. Peștii, de multe ori suferă stres, rămân fără oxigen și apar și mortalități.”, ne spune Andrei. Bazinele sunt inspectate tot timpul și se verifică alimentările, să nu fie înfundate cu frunze sau resturi aduse de apă.
A doua iarnă în păstrăvărie a fost foarte grea: ”A fost cumplit. Soțul a tăiat gheața cu drujba, să aibă peștii oxigen.”
Alina ne spune că cel mai greu sezon este iarna, când scad temperaturile. ”Apa din bazine îngheață, trebuie spartă gheața, ziua, noaptea. Apar probleme și la evacuare, unde iese apa din bazine. Acolo se formează dopuri. Bazinele se umplu și dau pe dinafară. Câteodată cu tot cu pești. Acum trei ani, când am avut și bazinele de sus, și cele de jos pline, terminai de spart gheața la ultimul și te întorceai la primul. Am avut, în al doilea an de când am venit în păstrăvărie, un Revelion, cu minus 29 de grade. Bazinele erau cu gheață de 10 cm, vedeai apă doar în zona aeratoarelor. Asta în condițiile în care toată noaptea am spart gheața. A fost cumplit. Soțul a tăiat gheața cu drujba, să aibă peștii oxigen. Scoteam bucățile de gheață cu minciogul.”
Tot iarna este și cea mai solicitantă perioadă din punct de vedere al vânzărilor. Acum doi ani, în luna decembrie, în special în perioada Sărbătorilor, au vândut 5 tone de pește. Și nu l-au vândut en-gros, ci la bucată, aproape 17.000 de păstrăvi.
Recordul de greutate din păstrăvăria Laita a fost un păstrăv de peste nouă kilograme jumătate
Cel mai mare păstrăv pe care l-au avut în păstrăvărie a fost un exemplar de 9,600 kg, avea șase ani. ”A făcut soțul poză cu el, n-o mai avem, i-a căzut telefonul într-un bazin, l-am găsit în celălalt. Au fost câteva bucăți când am preluat păstrăvăria, se numeau reproducători. Unul dintre acei pești, ținuți separat, a ajuns la acea greutate. Nu era foarte lung, era foarte gras.”
Din spusele lui Andrei Vlașin ”pe piață, cererea este pentru păstrăvi de 200 – 300 grame. Majoritatea așa îi cer. După ce cresc în greutate, carnea este mai grasă, nu mai au același gust. Avem și păstrăvi de un kilogram.” Tot el recomandă consumul de pește pentru că ”e o carne sănătoasă, fără grăsimi, sau cu grăsimi sănătoase, bogată în Omega 3.”
Sugestii pentru masa de Revelion
Pentru că i-am vizitat la început de decembrie, am dorit să aflăm ce ne recomandă pentru masa de Anul Nou. Există tradiția ca în noaptea de Revelion să se mănânce pește și i-am întrebat de ce. ”Aduce bogăție, din câte știu eu. Mai ales păstrăvul, pentru că se spune că înoată doar înainte.”, ne spune Andrei. Alina îl completează: ”se spune că trebuie să înoți, în anul care vine, ca peștele prin apă.” Potrivit tradiției, dacă mănânci pește în noaptea dintre ani, vei avea noroc în anul ce vine. Peștele ar trebui să fie întreg, să nu se fragmenteze norocul.
Am rugat-o pe Alina să ne dea o rețetă gustoasă. Până la urmă, am aflat două, pe care vi le împărtășim și dumneavoastră.
Rețeta pentru pește prăjit
”Păstrăvul prăjit este cel mai bun, clar. Cu mămăligă lângă. În noaptea de Revelion poate nu stă nimeni să facă mămăligă, dar este bun și cu garnitură de cartofi natur, cartofi aurii, legume.
Foarte important: păstrăvul, după ce este cumpărat, nu se ține neeviscerat o oră-două, trebuie eviscerat rapid și pus la rece. Peștele eviscerat, spălat foarte bine, îl pun cu sare: obligatoriu să stea cu sare cel puțin două ore. Se pune sare și în interior, și în exterior. Cu cât stă la sare și își trage sarea în el, cu atât are gustul mai bun.
La acest pește prăjit am un secret: niciodată nu îl fac doar în mălai. Amestec 70% mălai, 30% făină albă. Tăvălesc peștele în acest amestec. Apoi îl pun în uleiul bine încins, ulei mult, să fie complet scufundat în el peștele. Lăsat până se rumenește pe burtă, apoi este întors pe părți. Astfel se face peste tot.
La rețetă este nevoie și de un pic de suflet. Neapărat!”
Tocană de păstrăv cu ceapă
”Să nu fie peștii mari, până în 200 grame. Foarte multă ceapă, peste 1 kg, la 15 pești. Ceapa se călește separat. Peștii întregi, eviscerați, se pun în mai puțin ulei ca la peștele prăjit, până li se albesc ochii. După aceea, se scot din ulei și se pun peste ceapă. Dai focul mic, pui capacul și îi mai lași acolo aproximativ 20 de minute. Ceapa ia gust de pește, peștele ia gust de ceapă, este extraordinar de bun. Cu mămăligă lângă.”
Unde găsiți pește de la Păstrăvăria Laita
Puteți cumpăra peștele direct din păstrăvărie, Transfăgărășan DN7C, Oprea-Cartisoara Telefon: 0745 225 145. Au deschis zilnic, între orele 8 și 16, dar clienții îi vizitează și în afara acestui interval orar, mai ales cei care vin de departe. Kilogramul de pește viu este 30 de lei la păstrăvărie, 32 de lei în piață. Găsiți informații despre ei pe pagina de facebook, Păstrăvăria Laita, sau pe pagina Direcției Silvice Sibiu. Săptămânal sunt și în piața de la Sala Transilvania, precum și în piața din Făgăraș. Tot de Ocolul Silvic ține o păstrăvărie din Râul Sadului, Valea Pinului, o păstrăvărie mai mică, cu păstrăv viu dus de la Laita. Vând păstrăvi vii și la păstrăvării ale altor Direcții Silvice, precum Buzău, Ploiești sau Neamț. Mai demult făceau și păstrăv afumat, după rețeta secretă a Alinei, poate vor reintroduce acest sortiment pe viitor.
Alte recomandări de păstrăvării: Albota, Cindrel (Gura Râului), Valea Pinului (Râul Sadului), Neagoe (Sadu), Tatu (Sadu).
Parteneri implicați în comunitate, susținători ai campaniei Produs în Sibiu: Romgaz, Thimm, IFM, Hendrickson, Regnology, GLS, Euchner, Teatrul Radu Stanca, Super Mama, CineGold, Odu, Crucea Roșie Sibiu, Fritzmeier, wenglor, Wienerberger, Feleacul, Retrasib, Amza, Astra Film Cinema, Boromir, Prima Shopping City, Kromberg & Schubert, Bilstein, TV Sibiu, SOMA, Simpa, 2D Solutions, Teatrul Gong, Somarest, Muzeul Național Brukenthal, Tursib, Muzeul Astra, City FM, Piața Volantă, Apă Canal Sibiu, Aeroportul Internațional Sibiu.
