Datorită lor, încă găsim alimente sigure, produse local, de calitate și la preţuri accesibile. Și aceasta, în contextul în care eforturile lor nu sunt recunoscute și, mai ales, răslătite pe măsură. E vorba de fermierii români, o comunitate destul de restrânsă de oameni care se încăpăţânează să creadă că pot face, din lucrul pământului, o lume mai bună și mai sănătoasă pentru ei și pentru copiii copiilor lor.
Teodor Aflat face agricultură de performanţă de 22 de ani. În urmă peste două decenii, s-a întors din Germania – unde lucrase o vreme și unde mijlocise locuri de muncă în agricultură pentru mulţi dintre români -, la Mediaș. Patronul pentru care lucrase îi devine asociat în România. “Neamţul pentru care am lucrat în Germania m-a întrebat: Teo, facem agricultură în Romania? Am spus: Facem! Fără să știu în ce mă bag”. Pornesc de la 50 hectare, luate în arendă, pe care le lucrează de multe ori cu familiile și cu cei apropiaţi, cu împrumuturi covârșitoare în bănci, dar cu o pasiune pe care doar cei cu adevărat seduși de glasul pământului o pot avea. Acum, a ajuns la peste 9.750 hectare, cu culturi de porumb, grâu, soia, floarea soarelui, cartofi, ceapă etc. Și, după cum ne mărturisește Teodor Aflat, eforturile nu sunt mai puţin istovitoare: ”Tot ce e în curte e gajat. Casa mea, a feciorului meu…”
Doar că, ceea ce fermierului i se pare cel mai important, e faptul că ”Omul pleacă întotodeauna mulţumit de la mine. Și cea mai mare bucurie e atunci când acesta vine și îmi mulţumește, mie și lui Dumnezeu că, spun ei, am salvat zona”.
Pâinea noastră cea de toate zilele vine și dinspre Mediaș
Teodor Aflat ne așteaptă la intrarea în fermă măturând prin faţa porţilor larg deschise. Și aceasta, spune el, pentru că la cei 69 ani ai săi, nu poate să stea în așteptare decât lucrând, trebăluind. Adică făcând ceea ce e obișnuit să facă de o viaţă. Povestea apoi se leagă de la sine. În spatele unei atitudini de o sobrietate calculată, domnul Aflat ascunde bucurii și tristeţi care i-au brăzdat ani și ani munca-i covârșitoare. Luptând de multe ori cu morile de vânt ale legislaţiei și preocupărilor prea puţin interesate ale statului faţă de ceea ce făptuiesc ei, s-a învăţat să nădăjduiască mai mult la Dumnezeu decât la oameni. ”Nu lipsesc nicio duminică de la biserică, iar de sărbători nu lucrez niciodată. S-au întâmplat doar minuni în viaţa mea”.
Într-adevăr, dacă luăm în calcul doar faptul că mare parte din producţia Agrofarm (firma sub care operează cea mai mare parte din activitate) se regăsesc în produsele comercializate în marile lanţuri de magazine din România, atunci chiar minunea despre care ne vorbește fermierul Aflat este una cât se poate de vizibilă. Pentru că, mărturisește Teodor Aflat:
Pe lângă cultivatul cerealelor, Agrofarm s-a extins în ultima perioadă și la creșterea a 300 vaci carne (200 vacă scoţiană și 100 bucăţi rasă Salers) și 600 oi. Zona aceasta e una de început, încă neintrată pe piaţă, însă așa cum îl vedem pe domnul Aflat la treabă, în curând vom avea parte și de astfel de realizări pentru producţia locală.
Gustul amar al zahărului
L-am întrebat pe Teodor Aflat cum își gândește viitorul în termeni de producţie: ”Noi, ca ţară, nu am avut reprezentanţi care să ne protejeze punctele strategice sau să se asigure că aceste puncte sunt gospodărite de noi, românii. Avem mulţi români deștepţi, cu ambiţie în ei care să facă ceva pentru ţara asta. Din ianuarie și până acum sunt un român fanatic și nebun și m-am opus să se taie la fier vechi fabrica de zahăr de la Luduș. Eu tot timpul am fost cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din Transilvania! Momentan avem contract 200 ha de sfeclă de livrat la fabrica de zahăr de la Roman, dar fabrica de zahăr de la Luduș e la cheie și e sigilată. Îi mulţumesc domnului Prim Ministru Ciucă, cel care m-a felicitat personal și mi-a spus că primii doi-trei ani vor fi mai grei, dar apoi e o investiţie pentru România. Deși francezii, cei care deţin în prezent fabrica de la Luduș, nu credeau că nu vor demola fabrica, acum câteva zile noi, cultivatorii, ne-am angajat să cumpărăm fabrica de zahăr. Zahăr trebuie pentru toată România și pentru tot globul. E păcat să ne pună pe masă zahăr din altă ţară. Grupul francez are 18 fabrici de zahăr în Europa, iar tot grupul este deţinut de investitori cultivatori. Eu tot timpul am fost cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din Transilvania!”
SC AGROFERM SRL – BRATEIU• +40 755 013 182