Dragă Mircea,
Într-un articol publicat recent, mi-ai reproşat că am făcut o “obsesie” în a-i trimite scrisori deschise d-lui Klaus Iohannis “pe tema participării domniei sale la unele evenimente comemorativ/istorice din municipiul Sibiu”. Dar nu m-am referit la evenimente minore, ci la unele majore: în cei 14 ani de când e primar al Sibiului – oraşul care a avut cel mai important rol în înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 -, domnul Iohannis nu a depus niciodată o coroană la Consiliul Dirigent, locul de comemorare a eroilor Marii Uniri, care se află la două minute de mers pe jos de biroul domniei sale de la Primărie (o singură excepţie a confirmat regula, în 2011, întrucât se apropiau alegerile pentru primărie).
Printre cei ignoraţi an de an de d-l Iohannis, se remarcă membri ai parlamentului de la Sibiu şi ai guvernului de la Sibiu precum Iuliu Maniu – primul ministru al guvernului Transilvaniei, Miron Cristea (care va deveni primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), Octavian Goga, Vasile Goldiş, Ioan Agârbiceanu, Vasile Lucaciu, Alexandru Vaida-Voievod, Gheorghe Pop de Băseşti sau Iuliu Hossu (care va deveni primul cardinal al bisericii române greco-catolice). Guvernul de la Sibiu a funcţionat până în 1920 când unirea Transilvaniei cu România a fost recunoscută de Conferinţa de pace de la Paris.
Crezi, Mircea, că d-l Iohannis ne va putea uni aşa cum pretinde, după ce, ca primar al oraşului-simbol al patriotismului românesc, ne-a sfidat sistematic timp de 14 ani idealul de unire, Ziua Naţională şi simbolurile naţionale?
Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a fost realizată de Partidul Naţional Liberal cu sediul în Bucureşti şi de Partidul Naţional Român din Transilvania cu sediul în Sibiu. Mircea, nu ţi se pare revoltător faptul că d-l Iohannis, primar al oraşului supranumit „Mecca patriotismului românesc” şi, totodată, preşedintele singurului partid naţional din Parlamentul României, dispreţuieşte tocmai moştenirea naţională a a acestui partid istoric?
Mai menţionez, Mircea, că d-l Iohannis, în cei 14 ani de când e primar al Sibiului, nu a participat niciodată la manifestările organizate sub geamul domniei sale de Ziua Drapelului Naţional şi de Ziua Imnului Naţional al României (cu excepţia Zilei Drapelului din vara aceasta, imediat după ce a devenit prezidenţiabil)?
Inserez tabelul de mai jos, verificat prin documentare la biblioteca judeţeană din Sibiu, aşa cum m-ai sfătuit, Mircea.
TABEL
cu absenţele d-lui Klaus Iohannis în cei 14 ani de când e primar al Sibiului, la manifestările organizate la Sibiu de Ziua Naţională a României, Ziua Drapelului Naţional şi Ziua Imnului Naţional
Procentul absenţelor este aproape de 100%.
Mi-ai scris, Mircea, că „după ce îi adresez cuvinte jignitoare d-lui Iohannis, mai am pretenţia să-mi răspundă la obsesiile pe care le am”. Dar nu eu îl jignesc. Domnia sa ne jigneşte în fiecare an, de 14 ani de când e în fruntea Sibiului. Acum două săptămâni i-am trimis acest tabel, rugându-l să-l corecteze şi să publice versiunea corectă. Dar în loc să-şi asume adevărul, a preferat să te roage să-mi scrii ceea ce mi-ai scris.
Nu crezi, Mircea, că ai exagerat cam mult comparându-l pe domnul Iohannis cu Carol I? Una dintre marile deosebiri dintre ei este că, timp de 48 de ani cât a fost în fruntea României, Carol I a fost prezent la toate „evenimentele comemorativ/istorice” cu semnificaţie naţională pentru români (m-am documentat în acest sens când am realizat filmele „Monarhia salvează România!” şi „Regina Maria”).
21 octombrie 2014
Cu cele mai bune gânduri,
Sorin Ilieşiu — senator de Sibiu, vicepreşedinte al Partidului Liberal Reformator
POST SCRIPTUM: Mircea, ai mai spus în acelaşi articol că „domnul Ilieşiu nu a ridicat niciodată, în desele sale apariţii publice, problema tergiversării construcţiei vitalei autostrăzi Piteşti-Sibiu“, uitând că am declarat public că „bugetul tronsonului de autostradă Râmnicu-Vâlcea—Sibiu a fost exagerat în cel mai înalt grad. Dovada unei asemenea exagerări este bugetul mult mai mic, proporţional, pentru autostrazile Braşov-Comarnic sau Braşov-Bacău, în condiţiile în care munţii Carpaţi sunt cam la fel de greu de trecut pe Valea Oltului, pe Valea Prahovei sau pe traseul Braşov-Bacău. Este imperios necesar să se facă un nou proiect, absolut corect, pentru tronsonul Râmnicu-Vâlcea—Sibiu, astfel încât unităţi economice de importanţă strategică pentru România precum fabrica de autoturisme de la Piteşti sau combinatul Oltchim de la Râmnicu-Vâlcea să poată avea cât mai curând posibil o deschidere eficientă spre Europa centrală şi occidentală”.
Punctul de vedere oficial al Partidului Liberal Reformator despre autostrada Piteşti-Sibiu a fost reiterat public acum trei zile de preşedintele Călin Popescu Tăriceanu care a spus: “Problema construirii autostrăzii între Piteşti şi Sibiu este una de maximă urgenţă şi importanţă. Susţin, cu toată puterea de influenţă pe care o am, realizarea acestui proiect vital pentru dezvoltarea economică, în continuare, a României şi a sudului României. (…) Este un proiect care trebuie să înceapă neîntârziat şi salut declaraţia oficială a Guvernului privitoare la dorinţa de a materializa acest proiect cât mai curând”.