Biserica Ortodoxă Română a canonizat marți, 4 februarie, la Catedrala Patriarhală din Capitală, „16 cuvioşi şi preoţi mărturisitori din secolul XX”. Evenimentul se înscrie între manifestările prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la adoptarea deciziei de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie. Decizia canonizării acestor noi sfinți și a trecerii lor în calendar vine în urma deciziei Sfântului Sinod din iulie anul trecut.
Printre cei 16 sfinți ai secolului XX se regăsesc Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (părintele Sofian Boghiu), Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (părintele Arsenie Boca) şi Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (părintele Ilie Cleopa).
Unii dintre aceștia au avut strânse legături cu Sibiul, fie că au urmat studiile universitare sau au predat aici, fie că au avut interacțiuni diverse cu orașul nostru. De aceea vă propunem o scurtă trecere în revistă a acestor sfinți, cu câteva detalii despre activitatea lor la Sibiu.
Cine sunt cei 16 sfinți canonizați
Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, canonizat cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie.
Părintele Dumitru Stăniloae, canonizat cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, sărbătorit pe 4 octombrie
Părintele Constantin Sârbu a fost canonizat cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie.
Părintele Arsenie Boca, cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie.
Părintele Ilie Lăcătuşu, cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu, cu cinstire în ziua de 22 iulie.
Părintele Paisie Olaru, cu titulatura Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie.
Părintele Cleopa Ilie, cu titulatura Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie.
Părintele Dometie Manolache, cu titulatura Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu cinstire în ziua de 6 iulie.
Părintele Serafim Popescu, cu titulatura Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie.
Părintele Liviu Galaction Munteanu, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie.
Părintele Gherasim Iscu, cu titulatura Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie.
Părintele Visarion Toia, cu titulatura Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie.
Părintele Calistrat Bobu, cu titulatura Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai.
Părintele Ilarion Felea, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie.
Părintele Iraclie Flocea, cu titulatura Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august.
Părintele Alexandru Baltaga, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.
„Sfântul Ardealului”. Absolvent de teologie la Sibiu și stareț la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Căutat permanent de sibieni
Cel mai cunoscut dintre cei 16 și la care ardelenii, în special, au cea mai mare evlavie, este Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie. În toți anii în care a activat în diferite zone ale țării, a fost căutat neîncetat de foarte mulți sibieni, unii dintre aceștia aflându-se încă printre noi.
Arsenie Boca, născut în 29 septembrie 1910 în Vața de Sus (jud. Hunedoara), a fost ieromonah, teolog și artist plastic ortodox român. A fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu și la Mănăstirea Prislop. Ardelenii au o mare evlavie la el, fiind recunoscut, încă de pe vremea comunismului, drept „Sfântul Ardealului”.
Urmează Liceul Național Ortodox „Avram Iancu” din Brad, pe care îl termină ca șef de promoție, în 1929. În același an, se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o finalizează în 1933. Primește o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan, pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din București. În paralel, audiază cursurile Facultății de Medicină, ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic, de la Facultatea de Teologie din București.
În 1935, ca absolvent al Academiei Teologice, e hirotesit citeț și ipodiacon. Pe 11 septembrie 1936, e hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Muntele Athos. La întoarcere, aduce manuscrisele ce au stat la baza Filocaliei românești.
E închinoviat și apoi numit stareț al Mănăstirii Sâmbăta de Sus (jud. Brașov).
După ocuparea țării de către armata sovietică, Cuviosul Arsenie e arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea, pe 17 iulie 1945 și eliberat pe 30 iulie 1945, fiind găsit nevinovat.
La data de 14 mai 1948 e arestat din nou, schingiuit o lună și jumătate și silit să dea repetate declarații, fiind apoi eliberat.
Mitropolitul Nicolae Bălan îl transferă de la Mănăstirea Sâmbăta, la Mănăstirea Prislop, în noiembrie 1948. Acolo a fost pus stareț, iar după ce lăcașul de cult a devenit mănăstire de maici, a devenit duhovnic al mănăstirii, cu întreruperi în perioadele de arestare și anchetare.
Pe 15 ianuarie 1950 e arestat pentru a treia oară, urmând să execute detenție „administrativă” la Canal, până pe 23 martie 1951. Eliberarea se datorează patriarhului Justinian Marina, care îi semnalează ministrului Teohari Georgescu pericolul revoltării făgărășenilor. De Rusalii, în 1953, e anchetat din nou, apoi dus în arest la Timișoara, Jilava și Oradea pentru 6 luni, din 5 octombrie 1955, până în aprilie 1956.
Urmează pribegia la București, unde lucrează ca pictor bisericesc, până la pensionarea sa din 1968, rămânând sub supravegherea Securității. După anul 1984 se retrage la Mănăstirea Sinaia, iar pe data de 28 noiembrie 1989 trece la Domnul, în vârstă de 79 de ani. E înmormântat, după dorința sa, la Mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989.
Sf. Dumitru Stăniloae. Profesor, vreme de 17 ani, la Facultatea de Teologie de la Sibiu
Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae va avea ca zi de cinstire ziua de 4 octombrie. Părintele Dumitru Stăniloae a fost un renumit teolog, filosozf, ziarist, profesor și traducător. S-a născut în 16 noiembrie 1903, la Vlădeni (jud. Brașov). Urmează cursurile Liceului confesional umanist „Andrei Şaguna” din Brașov. În 1922 primește o bursă la Universitatea din Cernăuţi. După un an, părăsește Universitatea, pentru a se înscrie la cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti. În Postul Mare din anul 1924, mitropolitul Nicolae Bălan îi oferă o bursă la Centrul Mitropolitan din Sibiu. Se specializează la Atena, München și Berlin.
La Academia Teologică „Andreienă” de la Sibiu predă, vreme de 17 ani, la catedra de Teologie fundamentală. Tot la Sibiu e și hirotonit diacon (în 8 octombrie 1931), iar pe 25 septembrie 1932, preot. La 1 ianuarie 1934, Sfântul Dumitru Stăniloae e numit redactor responsabil al ziarului Telegraful Român, funcţie îndeplinită vreme de 12 ani. În acest context, îl cunoaște pe Nichifor Crainic, legându-se o prietenie deosebită. În iunie 1936, e numit rector al Academiei Teologice din Sibiu, funcţie în care a profesat timp de zece ani. În 1938 apare, la Sibiu, lucrarea fundamentală Viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama.
În 1946, la presiunea autorităților comuniste, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae e nevoit să-și încheie mandatul de rector – dar rămâne profesor pentru încă un an. Atunci apare la Sibiu primul volum din traducerea Filocaliei. În același timp, părintele e transferat la Facultatea de Teologie a Universității din Bucureşti, urmându-l la catedra de Teologie ascetică şi mistică pe Nichifor Crainic. În 1947 apare volumul al doilea al Filocaliei, iar în 1948, volumele 3 și 4.
În 1958, când începe un nou val de arestări în România, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae e printre cei luați în vizor. La 4 septembrie e arestat și dus, mai apoi, la Aiud. Are, printre colegii de celulă, pe preotul Lazarov, paroh în Dobrogea, dar și pe avocatul şi publicistul Petre Pandrea. E eliberat abia după cinci ani, în ianuarie 1963. De atunci, lucrează ca funcţionar la Biblioteca Sfântului Sinod și din octombrie revine la catedră.
În 1973 iese la pensie, dar rămâne profesor consultant pentru cursul de doctorat. În 1976 apare Filocalia, volumul 5, iar în 1977 sunt publicate volumele 6 și 7 – urmând ca, în 1979 să apară volumul 8, în 1980 volumul 9, în 1981 – volumul 10. Devine membru corespondent al Academiei Române în 1990 și, tot atunci, apare Filocalia, volumul 11. În 1991 devine membru titular al Academiei și se publică volumul 12. Trece la cele veşnice la 90 de ani, în ziua de 5 octombrie 1993.
Sf. Serafim cel Răbdător
Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus va fi cinstit în ziua 20 decembrie. Arhimandritul Serafim Popescu, născut în 27 octombrie 1912 în Totoi (jud. Alba), are și el legături strânse cu Sibiul. Urmează aici Academia Teologică Andreiană, de unde Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, rector al Academiei în acea vreme, avea să îl recomande în postul de secretar. Intrat în atenția mitropolitului Nicolae Bălan, e trimis în Sfântul Munte Athos, însoțit de Cuviosul Părinte Arsenie Boca. Merge apoi, pentru un an, la Atena, spre a deprinde limba greacă și a audia cursurile Facultății de Teologie. Întorcându-se în țară, se stabilește la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ctitoria Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu. Se stinge în 20 decembrie 1990.
Sf. Ilarion Felea, teologul filolog și filosof, stins în pușcărie la Aiud
Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie, e și el unul din noii sfinți apropiat de sibieni. Preotul profesor Ilarion V. Felea s-a născut în 21 martie 1903, în Valea Bradului (jud. Hunedoara). Între anii 1922-1926, studiază teologia la Academia „Andreiană” din Sibiu. În anul școlar 1926-1927 funcționeză ca profesor suplinitor la Liceul „Avram Iancu” din Brad. La 29 iulie 1927, e hirotonit preot în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, de la 6 august, același an, slujind ca preot paroh la Valea Bradului, până la 30 august 1930, când trece în Eparhia Aradului. Între anii 1927-1929, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Cluj. Păstrează colaborarea cu publicațiile sibiene „Telegraful român” și „Revista Teologică”. E profesor la Academia Teologică din Arad, de unde va și fi arestat și condamnat, în câteva rânduri, ultima dată la peste 20 ani de închisoare (în cea mai pare parte executați la Gherla și Aiud). Se stinge în detenție la Aiud, în 18 septembrie 1961.
