În inima Transilvaniei, în Sibiu și în împrejurimi, tradiția încondeierii ouălor roșii este o artă spirituală și un simbol al credinței. În fiecare an, în Săptămâna Mare și mai ales în Joia Mare, oamenii se adună pentru a colora și încondeia ouă, fiecare după bunul plac. Unii folosesc procesul de colorare natural, alții merg pe modernism și cumpără ouă vopsite direct din magazine.
Totuși, cel mai frumos moment este cel în care familiile aleg varianta tradițională. Atunci când vorbim despre ouă încondeiate gândul ne fuge automat la cele bucovinene, căci oamenii din Bucovina utilizează culori vii, iar simbolurile de pe ouă sunt lucrate cu atenție și răbdare.
De demult, colorantul obișnuit folosit pentru vopsirea ouălor era renumitul Gallus, adică o vopsea specială pentru fibre textile, produsă de industria chimică românească. Culoarea cea mai frecvent utilizată era, bineînțeles, roșu.
Mai puțin obișnuită pentru ouă este culoarea violet, obținută într-un mod inedit, prin dizolvarea minei unui creion la fel de celebru în a doua jumătate a secolului trecut: creionul chimic. Poate cel mai comun și cel mai des utilizat instrument de scris de atunci, mai ales la sate, ”chimicul” era un produs ieftin și versatil, a cărui mină, prin umezire, căpăta culoarea violet, având, pe hârtie, un efect similar cernelii și care se ștergea foarte greu.
Fără îndoială, cea mai indicată și potrivită modalitate este cea naturală. Iată câteva metode și ingrediente pe care le poți folosi pentru a obține ouă colorate și frumoase: sfecla roșie, coji de ceapă roșie, ceai, turmeric.
Simboluri și semnificații
Cele mai puternice semnificații ale oului rămân, totuși, cele legate de sărbătoarea Învierii Domnului. Legenda spune că oul este mormântul Domnului Iisus Hristos, iar roșul ouălor reprezintă sângele Său. Ciocnitul ouălor simbolizează sacrificiul lui Hristos, la noi existând tradiția ca după Înviere, persoana mai în vârstă să ciocnească oul celuilalt în timp ce rostește “Hristos a Înviat”, iar celălalt spune “Adevărat a Înviat”.
De-a lungul timpului, motivele folclorice utilizate în încondeierea ouălor au evoluat și au fost transmise din generație în generație. Aceste motive, precum spicul, soarele, frunza sau crucea, nu sunt doar elemente decorative, ci poartă cu ele înțelesuri profunde și simboluri sacre, care pot exprima bucuria, uimirea, smerenia sau împăcarea. Fiecare regiune a țării își are propriul stil distinct în ceea ce privește încondeierea ouălor. De la modelele naturaliste și culorile discrete din Muntenia și Oltenia, până la varietatea bogată de modele și culori din Transilvania și Banat, sau finețea ornamentală din Țara Bârsei, fiecare zonă aduce semnificații în tradiția încondeierii ouălor. Metodele tradiționale de decorare a ouălor, cum ar fi tehnica „batic” sau folosirea cerii colorate și a vopselelor, sunt încă practicate și astăzi. Procesul aplicării cerii și vopselii în straturi, pentru a obține culori și modele complexe, este un act de răbdare și pricepere.
Câteva simboluri utilizate adesea
• linia dreaptă verticală = viața;
• linia dreaptă orizontală = moartea;
• linia dublă dreaptă = eternitatea;
• linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea;
• linia ușor ondulată = apa, purificarea;
• spirala = timpul, eternitatea;
• dubla spirală = legatura dintre viața și moarte.
• Crucea – semnul creștinătății – în jud. Muscel apare o cruce mică în punctul de încrucișare a două bețe și în cele patru compartimente câte o figură, care pe alte ouă, se numește „argeșeancă” sau „goangă”;
• Crucea Paștelui – crucea cu care creștinii împodobesc pasca pe care aceștis o duc la biserică, în noaptea Învierii, numit în unele zone și „Ziua Paștelor”;
• Crucea românească și crucea rusească sau crucea moldovenească – este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciulițe la capete;
• Crucea nafurei – crucea încrestată pe pâinea din care se împarte nafura la slujba bisericească;
• Steaua – este un motiv răspândit, întalnit mai ales în Bucovina și în tot vechiul Regat. În Vâlcea și Rm. Sărat, acest motiv este întâlnit și cu numele de „floarea stachinei” sau „steaua ciobanului”;
• Mănăstirea – tot un simbol al creștinătății;
• Regnul animal: albina, broasca, șarpele, mielul;
• Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul grâulu;
• Unelte casnice și de câmp: grebla, lopata, fierul plugului;
• Ornamente industriale, motive luate din industria casnică: clinul ce se formează la croirea cămășilor și mânecile;
