„Casa în care s-a născut Octavian Goga se află în Rășinari, aproape de cea a filozofului Emil Cioran. A fost construită în anii 1765-1770 de un strămoș al poetului, de pe linia mamei, preotul Maniu Izdrailă. A fost continuată de preotul Iacob Izdrailă și apoi de Ion Izdrailă. Apoi, fata lui, Maria, s-a căsătorit cu preotul Ion Bratu și s-au mutat în această casă.
Fiica lor, Aurelia Bratu, care era învățătoare în sat, s-a căsătorit cu preotul Iosif Goga din Crăciunelu de Sus (n.r. jud. Alba) și a avut cinci copii: Octavian, Victor, care a murit la un an, Victoria, care era învățătoare și a murit la 20 de ani, pentru ea a scris poezia dăscălița, Claudia și Eugen”, îmi spune Constantin Bucșan, o rudă a poetului Octavin Goga, ce are în grijă casa poetului și omului politic rășinărean.
„Venea ca să își vadă mama și prietenii”
„Eu sunt strănepot de soră al lui Goga, al Claudiei, care a avut trei copiii. Unul dintre copii era tatăl meu. Eu mai am o soră”, mărturisește gazda mea. Mă primește politicos în curtea străjuită de ziduri albe. „Goga a stat până la vârsta de 9 ani aici. Și-a făcut clasele primare la școala care azi îi poartă numele. Obișnuia să vină în vacanțe, iar mai târziu, de câte ori putea, venea ca să își vadă mama și prietenii.”
„Mamă dragă, eu sunt aici pentru dumneața și pentru oleacă de liniște”
Sunt curios cum era Octavian Goga ca fire atunci când era copil. „Goga, fiind copil, era bezmetic ca toți copii, însă învăța foarte bine la școală, era elev de nota 1, cum se spunea pe atunci. Cum era și Cioran, de altfel. Mai târziu, când a ajuns o persoană cunoscută și venea în sat, era sărbătoare. Se aduna toată lumea să-l vadă, iar el încerca să se întâlnească cu cât mai multă lume, dar câteodată era prea multă. Oamenii veneau la mama lui și îi spuneau că vor să vorbească cu Goga. Ei i se făcea milă de ei și îi ducea la el. Octavian îi mai spunea: «Mamă dragă, eu sunt aici pentru dumneata și pentru oleacă de liniște»”, povestește Constantin.
„L-a adăpostit pentru două nopți pe Eminescu”
Înainte era o șură în spate. Acolo familia lui Octavian Goga avea toate cele necesare unei gospodării: căruță, cal, găini, oi. În 1906, familia Goga a achiziționat o bucată de pământ de la familia Cioran. Într-o parte era o bucătărie de vară, unde în 1868 bunicul poetului, preotul Bratu, l-a adăpostit pentru două nopți pe Eminescu, apoi l-a trecut clandestin în regat prin „Vama Cucului”. Undeva în dreapta curții se vede un foișor. Acolo Goga avea obiceiul să stea cu prietenii lui: Caragiale, Vlaicu etc.
„S-a născut în această cameră, chiar în acel pat”
Casa pare mare pentru vremea respectivă, dar și ei erau mulți. Au fost șapte persoane, la un moment dat. Este făcută din piatră, cărămidă, lut, chirpici. Intru în ea, împreună cu strănepotul lui Goga, care îmi prezintă încăperile. „Octavian s-a născut în această cameră, chiar în acel pat, spune legenda”, îmi relatează ghidul meu arătându-mi spre locul cu pricina.
În aceste încăperi se găsesc icoane, cărți bisericești (numeroși ascendenți ai familiei au fost preoți). Sunt expuse piese de mobilier care a aparținut familiei Goga, biblioteca în care se află, între altele, o colecție a revistei literare «Luceafărul», o monografie a Rășinarilor de V. Păcală, tipărită la Sibiu, în 1915, caiete de școală ale elevului Octavian Goga, fotografii de familie și multe altele.
Cum poate fi vizitată casa
Strănepotul poetului este absolvent al facultății de filologie din București, dar nu a urmat îndeaproape pașii lui Goga. A lucrat în mai multe domenii: aviație, construcții, tipografie, ca profesor, în presă, la revista ,,Lumea” etc. „Acum sunt la pensie, iar când pot, trec pe aici. Vara sunt prezent în casa lui Goga, primăvara, când este aniversat, și toamna, pentru a pregăti casa pentru iarnă”.
Casa memorială a lui Octavian Goga poate fi vizitată doar la cerere, din păcate. O găsiți în Rășinari, la nr. 880.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
