În urmă cu aproximativ 6 luni, apicultorii români își strigau disperarea către autorități, cerând un sprijin pentru a compensa pierderile suferite în urma scăderii consumului și a fenomenelor meteorologice extreme, care au pus piedici serioase producției de miere.
Lipsa resurselor financiare, valul de importuri masive și vremea schimbătoare sunt provocările principale cu care se confruntă apicultorii. Aceste obstacole nu numai că afectează negativ rata de profit, dar îi pot descuraja și pe cei tineri să se îndrepte către această muncă.
România se clasează pe locul doi în Europa în ceea ce privește numărul de familii de albine, cu un impresionant total de 2,3 milioane, și o producție de miere de aproximativ 30.000 de tone, conform datelor publicate de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în septembrie 2023.
Cu toate acestea, paradoxal, deși suntem aproape lideri la producția de miere, la capitolul vânzare și distribuție ne regăsim în coada clasamentului. Importurile din Ucraina au depășit cele din China, în ciuda unei scăderi a prețului mediu al mierii ucrainene – 2,10 euro/kg, comparativ cu 2,74 euro/kg în 2022. Mierea din China poate fi cea mai ieftină la nivel global, dar, din păcate, calitatea nu se ridică la standardele așteptate, iar procesatorii din România se văd nevoiți să amestece mierea de import cu cea produsă intern pentru a compensa diferențele de calitate.
Bogorin Ioan este vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine din Sibiu și ne-a explicat care sunt adevăratele probleme cu care se întâmpină apicultorii din județul nostru: „În ultimii ani am trimis multe solicitări la Ministerul Agriculturii, dar nici în ziua de azi nu s-au rezolvat. Producțiile apicole scăzute din ultimii 4-5 ani au fost influențate negativ și de climă. Lipsa protecției în fața importurilor mierii în UE și România este un alt motiv pentru care suntem în situația aceasta. Din cauza importurilor din Ucraina scutite de taxe și impozite, mierea ajunge să coste în jur de 5-6 lei/kg la procesatori. Românul nu are o educație în ceea ce privește consumul produselor apicole și doar în situațiile în care ajunge sau îi recomandă medicul devine mai atent. Pensionarii sunt singurii care sunt consecvenți în consumul mierii”.
Fără sprijin din partea Ministerului Agriculturii
Ioan Bogorin ne precizează faptul că Ministerul Agriculturii nu a oferit niciun ajutor, în afară de Planul Național Apicol în ceea ce privește subvenția la medicamente și echipamente de protecție. Există o lege aprobată din anul 2006 care prevede că statul va acorda gratuit pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional miere polifloră, în limita unei cantități de 350 grame miere lunar, însă nici în acest an nu se va aplica.
„Avem probleme în ceea ce privește mărirea TVA-ului, de la 9% la 19% la hrana albinelor. Sperăm să se rezolve problema al RCA, pentru că noi avem activitate sezonieră maxim 3 luni pe an. Or noi trebuie să plătim polițele integral.
Pe raza județului Sibiu sunt 681 de apicultori, iar numărul familiilor de albine este de 31.961. Anul trecut, în regim de pastoral s-au realizat 259,26 de tone, iar în regim de staționar s-au realizat doar 13 tone pentru că a fost un an slab. Deci în total, în județul nostru s-au înregistrat 273,58 tone de miere. Calitatea mierii din Sibiu este deosebită din cauza mediului curat, fără poluare”, ne spune Ioan.
Părerea apicultorului
Povestea lui Ionel Crețu, responsabilul apicultorilor de pe Valea Hârtibaciului, aruncă lumină pe dificultățile cu care se confruntă apicultorii în dezvoltarea lor și, mai ales, în eforturile de a-și vinde mierea. În această zonă, se înregistrează aproximativ 70 de apicultori, iar mulți dintre ei se luptă pentru a-și menține afacerea pe linia de plutire.
„Am fost în jurul albinelor de la vârsta de 10 ani. Ultimii trei ani au fost foarte, foarte grei, nici vremea nu ne-a ajutat deloc și speram ca anul viitor să fie mai bine, dar nu a fost așa, iar lucrurile se înrăutățesc și nu cred că o să ne revenim prea curând. Am multă miere pe care vreau să o vând, dar se oferă foarte puțini bani. Mierea de salcâm este foarte căutată, iar ca să faci o extracție trebuie să mergi în trei-patru locații. Două extracții nu am mai făcut de ani buni, ba era prea secetă, ba prea frig și când reușești să extragi devine greu să vinzi”, spune Ionel.
Un viitor fără…lapte și miere
Până în aprilie 2023, România a importat din China și Ucraina peste 1.400 de tone de miere. Conform datelor furnizate de Asociația Crescătorilor de Albine din România, producția internă de miere în 2022 a atins 13.000 de tone.
„În magazine găsim multă miere la un preț poate mai avantajos, dar nu știm procentul de miere pură. Am dus mierea la diferite magazine pentru a o vinde, am pus 33-34 de lei/kg, iar când a ajuns în magazin costa 53-54 lei. Ni s-au pus multe adaosuri, iar cel care vinde câștigă mult mai mult decât mine. Spre exemplu, eu am fost în Germania, într-o stațiune turistică, și am văzut miere la 24 euro/kg. Exporturile de miere au încetinit foarte mult și munca nu este ușoară. Pot să îmbuteliez mierea în borcane mari, în caserole sau pliculețe, dar comunitatea nu este interesată și asta mă doare”, completează Ionel.
Ce trebuie să ai ca să practici apicultura în România
Potrivit vicepreședintelui Asociației Crescătorilor de Albine din Sibiu, pentru a practica apicultura în România doar dacă:
- Ești înregistrat la primărie
- Ești înregistrat sanitar-veterinar
- Ești înregistrat la Oficiul Județean de Zootehnie și ai cod de stupină
- Deții carnet de stupină
