Benzile desenate sunt mai mult decât simple desene adunate pe o hârtie, însoțite de niște mesaje. Sunt cu adevărat niște pagini lucrate cu sârguință, care cuprind povești inspirate din „n” teme. Originile BD-ului (n.r. Benzilor desenate) datează din perioada Edo a Japoniei (1603-1868) și abia în 1895 a apărut the „Yellow Did” care a consacrat Școala Americană, care a inspirat și Europa. În România, printre cele mai cunoscute benzi desenate se numără „Harap Alb continuă!”, „Pif Gadget”, „Rahan” etc.
Carmen Marinescu este de loc din Vâlcea, dar de câțiva ani ajută sibienii să-și dezvolte creativitatea, prin activitățile sale pe care le organizează. Se recomandă a fi un artist multidisciplinar. Facultatea a urmat-o în București, unde a studiat tainele picturii. Pe urmă, studiile postuniversitare a ales să le urmeze la Cluj, unde a urmat un master de benzi desenate. În prezent lucrează la o multinațională, ca proiectant, are propriul business de grafic designer și coordonează activitatea proiectului „Frontiera ZERO”, unde este și fondatoare. Inițiativa se ocupă cu promovarea tinerilor poeți și artiști vizuali din Sibiu.
„O scânteie a fost întotdeauna în mine”
„O scânteie a fost întotdeauna în mine”, îmi mărturisește Carmen. Iar click-ul a venit în 2004, pe când avea șase ani, atunci a descoperit seria animată X-men, difuzată pe Protv. „M-a fascinat sfera semirealistă dintotdeauna. În 2011 începusem să reproduc grafic diverse personaje ce le vedeam la televizor, urmând ca în 2017 să iau cu adevărat în serios pasiunea de a crea benzi desenate”, spune tânăra.
O scurtă istorie a benzilor desenate în România/Sibiu
Noi, ca români, am avut o evoluție mai lentă în ceea ce privește piața de benzi desenate, deoarece am avut o deschidere mai mică la occident, povestește Carmen. De exemplu, prima bandă românească a fost sub președinția lui B.P. Hașdeu, 1821-1920, „Haplea”, creată de Nicolae Batzaria și desenată de Marin Iorda (1920-1940). În anul 2000, industria benzilor desenate a luat amploare, cu traducerea revistei „Tintin” și lansarea revistei „Otaku”. 2010 a venit cu un boom pe partea pieței de BD, prin crearea mai multor benzi desenate românești și importarea crescută considerabil de BD străine (Marvel, DC Comics).
Revista „Comics” a pus bazele unui mainstream B.D. în țară, iar „Harap Alb continuă!” a reinventat poveștile clasice românești în stilul benzilor desenate moderne. „Dar din 2015, aș putea spune că am început să ne dezvoltăm educat, iar în 2024 au început încercările creatorilor de a face workshop-uri pe diverse teme legate de comics band. Anul trecut, am participat la Festivalul Internațional de Benzi Desenate, la prima ediție, ulterior s-a făcut o expoziție de benzi desenate la Brukenthal.
Este un start foarte bun pentru Sibiu, pentru România, deoarece sunt artiști în București, în Cluj, care sunt creatori de benzi desenate, dar sunt foarte dezbinați. În Sibiu sunt oameni interesați, însă consider că ar trebui făcute mai multe evenimente pe această teamă, ca să educăm mai bine oamenii. Sibienii sunt puțini timizi și conservatori. Cluj și București ar fi orașele în care fenomenul BD-urilor este mai răspândit. Dar și Brașovul aduce o contribuție destul de puternică prin Festivalul de Benzi Istorice Desenate. Cum poți să-ți dai seama care este fenomenul în Sibiu? Cel mai ușor, mergi prin oraș și să te uiți câte magazine de benzi desenate există”, îmi explică creatoarea de BD.
Benzile desenate sunt artă
Banda desenată poate fi un manifest politic, îmi mărturisește Carmen. X-man a fost un manifest pentru lupta pentru drepturile civile. Superman, Batman, luptau împotriva fascismului și a nazismului. Primul comic american, The Yellow Kid, descria problemele și traiul dificil din New York. Benzile desenate fac parte din arta secventială, arta reflectă contextul socio-politic, dar este de sine stătătoare. Reflectă punctul la care omenirea a existat sau există: politic, social, economic. „În prezent sunt benzi desenate care arată anumite caracteristici ale prezentului. O bandă interesantă Harap Alb Continua este o reamintire a basmelor cu care am crescut, făcută într-o manieră de Marvel, DC”, spune tânăra.
Cum se creează o bandă desenată
În România nu prea s-a pus accent pe benzile desenate. Crearea de BD este ca un proiect de business, Sibiul nu are astfel de proiecte, cel puțin deocamdată, e de părere Carmen. „În momentul în care lansezi o bandă desenată, trebuie să aibă o frecvență de apariție, un număr odată pe săptămână, spre exemplu. Ai nevoie de o echipă. O persoană care colorează, una care face scenariul, una face doar lineart-ul și așa mai departe. Plus că ai nevoie de foarte multe cunoștințe ca și creator, deoarece atunci când creezi o bandă desenată, creezi un univers întreg. Te gândești la legile după care se ia acea lume, de la geografie la reacții chimice.
Dacă ai, spre exemplu, în acel univers un erou care are puterea de a scuipa acid, trebuie să faci puțin research. Ce înseamnă acidul respectiv, cum se manifestă, o să topească eroii? Dacă se scuipă pe sine o să se topească? Vorbim de joaca, într-un fel sau altul, de-a Dumnezeu. Trebuie să înțelegi că nu poți face eroul sau echipa de eroi foarte puternică deoarece avem nevoie să fie devansată de inamici. Trebuie să știi psihologie, deoarece dacă nu deții astfel de abilități, cum vei putea crea un personaj psihotic, manipulator? Sunt o mulțime de factori care trebuie luați în considerare”, spune creatoarea de benzi desenate.
Ce beneficii aduce consumul de benzi desenate
Citim o bandă desenată, e de părere tânăra, în primul rând, pentru relaxare. Iar, în al doilea, în mod educativ. Sunt multe benzi desenate cu teme psihologice, istorice, legate de chimie, religie, mitologie etc.
O bandă desenată inspirată din viața din Sibiu
În momentul de față Carmen lucrează la un volum grafic inspirat din viața trăită de aceasta. „Banda desenată la care lucrez vreau să fie concluzia la tot ce am învățat în viața mea. Va fi inspirată din realitatea din Râmnicu Vâlcea, din viața din București, Cluj, Sibiu, doar cu mai multe aspecte de folclor. Noi avem un folclor incredibil de frumos. A fost ușor adus la suprafață de Subcarpați, dar de partea vizuală se mai poate lucra”, spune tânăra.
