Dacă stai să te gândești, faptul că ai vise, înseamnă să proiectezi în viitor imaginea lor, iar Isabela Mihuțoiu a făcut asta din copilărie. A visat să fie medic, a ajuns voluntar în acordarea primului ajutor, ca jucării și-a dorit pistoale și telefoane, a ajuns polițist, a fascinat-o dansul după ce a văzut un film și a ajuns să danseze. Toate acestea o definesc astăzi și o alimentează, în primul rând sufletește. Poartă cu mândrie uniforma de om al legii și nu întoarce spatele nici celor mai grele provăcări. Este Agent de Ordine Publică în Ocna Sibiului de șapte ani, este voluntar SMURD de doi ani și practică dans sportiv încă din adolescență. Este tipul de polițist a cărui poveste merită citită și apreciată.
Isabela Mihuțoiu s-a născut în satul Rasova, comuna Bălești, un loc minunat din județul Gorj, „atunci când a plecat Ceaușescu… Sunt generația anilor 90”, după cum spune ea. A avut o copilărie frumoasă, fără telefon, într-o familie de oameni simpli care i-au oferit toată dragostea și sprijinul de care a avut nevoie. A cutreierat pământurile natale desculță, a mers mult pe jos, pentru că școala la care învăța era la 10 kilometri de casă, s-a bucurat de toate minunățiile satului românesc și a crescut firesc, cu dragoste de om și de țară. Școlile primare le-a făcut acasă, după care a urmat Școala de Subofițeri de la Câmpina. La Sibiu a terminat cursurile Facultății de Drept „Simion Bărnuțiu” și, de șapte ani, este polițist la Ocna Sibiului. Nu a visat să devină om al al legii, deși recunoaște că, de mică, iubea culoarea albastră și-și ruga părinții să-i cumpere pistoale de la bâlci. Dorea să se facă medic. „Toate păpușile mele erau pline de găuri și de apă, după injecțiile pe care le făceam”, povestește Isabela.
Când a trebuit să aleagă facultatea la care urma să meargă, s-a îndreptat către litere, engleză – italiană, pentru că engleza deja o cunoștea, iar italiana îi era dragă. Deși a avut o medie de 9,69, nu a reușit să intre, pentru că, la Cluj, unde și-ar fi dorit să meargă, au fost foarte multe medii de 10. Ar fi vrut să se îndrepte către medicină, dar părinții au sfătuit-o să nu facă asta și, pentru că Isabela își dorea o carieră în care să ajute oameni, a decis să se facă polițist.
„Nu am visat să devin polițist, însă am învățat să iubesc meseria asta pe parcurs. Pe 2 mai împlinesc șapte ani de când am îmbrăcat uniforma, cu grad și cu drepturi depline. Acești ani au trecut foarte repede. Lucrez la Compartimentul Ordine și Siguranță Publică, Poliția Orașului Ocna Sibiului. Fac și teren, dar stau și la birou, la fel ca toți colegii, atunci când avem de făcut hârtii. Sincer, dacă l-aș întâlni pe cel care a inventat biroul, probabil i-aș spune vreo două”, povestește zâmbind Isabela.
Faptul că este femeie nu o împiedică să-și facă meseria ca la carte. Este sprijinită de colegi și recunoaște să sunt momente în care există și avantaje. Ea spune că până și cei care au probleme cu legea se comportă cât de cât adecvat atunci când ea este de față. Cu toate acestea, este un polițist pe care colegii ei se pot baza.
„Eu spun că depinde de tine să le dovedești că au pe cine se baza. Am observat de multe ori la intervenții că mulți dintre cei cu care intru în contact se opresc din a vorbi urât pentru că este o femeie acolo sau nu lovesc, pentru că sunt eu acolo. Acum depinde și de gradul de alcool, pentru că, de obicei, de la alcool pleacă totul”, povestește fata.
Ca polițist, visul ei este de a ajunge la criminalistică. Visele există pentu a fi împlinite, iar până în momentul de față, Isabela a reușit cu mare parte dintre ele.
Practică medicina sub altă formă
Voluntar SMURD a ajuns din dragostea ei pentru medicină. A văzut un anunț, în urmă cu doi ani, pe o pagină de socializare, prin care se anunța că este nevoie de voluntari. Nu a stat pe gânduri și s-a înscris. A urmat un curs, a dat un examen, a petrecut ore în sediul ISU ca să vadă cum merg lucrurile, iar apoi, în 2018, a urcat pe ambulanță.
„Sunt voluntar SMURD de doi ani, dar, paradoxal, primele cazuri grave le-am prins în timpul liber, în rochie, când eram ieșită la suc, pe plajă, la bronzat sau pe munte la ski. Trei oameni am resuscitat, iar doi s-au trezit din mâna mea. Nu vă pot descrie sentimentul pe care l-am simt în acele momente, efectiv nu pot”.
Faptul că este voluntar la SMURD o ajută și în meseria de polițist. Se întâmplă ca polițiștii să ajungă primii la fața locului sau sunt cazuri de bătăi grave, și atunci Isabela este pregătită să acorde primul ajutor. Fata spune că este vital să știi ce ai de făcut în astfel de momente. Ești, practic, cel care poate face diferența dintre viață și moarte.
Dansează cu mine
Dragostea pentru dans a descoperit-o în adolescență. Avea 16 ani când a văzut filmul „Dance with me” cu Vanessa Williams și Chayanne.
„Și acesta este un moment de care o să-mi amintesc mereu. Am fost fascinată de acest film, iar după ce l-am văzut, m-am apucat de dans. Inițial, m-am înscris la o școală de dans, apoi am fost autodidact și am exersat acasă. În scurt timp mi s-a propus să fiu instructor de dans și am acceptat. La 17 ani am avut primul meu loc de muncă, primul salariu. Aveam grupe de dans de la 3 și până la 80 de ani. Nu simțeam că muncesc. Aș fi făcut-o și fără bani”, spune tânăra polițist.
A venit apoi la Sibiu, unde și-a întâlnit și partenerul de dans pe care-l are astăzi, pe Vasi. La început a fost greu să se obișnuiască să danseze în doi, pentru că ea practicase dansul singură, fără partener. Astăzi, însă strălucesc împreună la concursuri locale, la evenimente și la petreceri, la care nu merge fără partenerul ei. Tot ce văzuse și o fascinase în acel film face acum parte din viața ei. Cunoaște foarte bine toate cele 10 dansuri tehnice (cinci latino și cinci clasice) și nu ratează nicio ocazie de a le dansa. Are și câteva premii I și II obținute la competiții locale. Diplomele și medaliile stau la loc de cinste acasă la Isabela.
Cum reușește să le facă pe toate? Ei bine, Isabela este tânără, iar momentan pasiunile îi sunt familie, cu toate că meseria de polițist îi ocupă cea mai mare parte din timp. Nu îi este greu, pentru că știe cum să-și dozeze timpul. Dacă într-o zi ar fi obligată să renunțe la una dintre cele trei pasiuni, se gândește la dans, pentru că oricum de dansat o poți face oriunde, chiar în bucătărie, gătind sau făcând curățenie.
Colegii polițiști sunt mândri de ea. Mulți dintre ei au văzut-o dansând, iar alții au copiii la școala de dans a partenerului ei.
Isabela își amintește că a fost un copil încăpățânat, dar această încăpățânare s-a transformat, cu timpul, în determinare, fapt care a ajutat-o să devină ceea ce este astăzi. Nu este singură la părinți, mai are două surori, ea fiind cea mai mică, iar prin firile lor în familie s-a creat un echilibru.
„ Am auzit cândva o vorbă frumoasă care spunea că este bine să ai trei copii. Unul pentru tine ca părinte, unul pentru societate și unul pentru Dumnezeu. Eu, cu siguranță, sunt copilul pentru societate. Îmi place foarte mult ceea ce fac, iar cea mai mare mulțumire pe care o am este atunci când ajut un om, indiferent de problemă și primesc un mulțumesc, domnișoară, să-ți dea Dumnezeu sănătate!, spus din tot sufletul. Am fost la multe scandaluri de unde am plecat cu oamenii împăcați. Nu am nevoie de mai mult”, spune fata.
Dacă o întâlniți în teren pe Isabela, să nu vă îndoiți nicio secundă de abilitățile ei. Are tăria și puterea unui om de acțiune, determinarea unui salvator și finețea unui dansator.
