Connect with us

Sănătate

Dr. Alexandru Frăticiu: Endoscopiile digestive terapeutice pot salva bolnavii de la interventii chirurgicale mult mai complicate

Odeta Veştemean

Publicat

pe

dr fraticiu

În general, endoscopia este cunoscută drept o tehnică de investigare, pentru punerea unui diagnostic. Există însă și un tip de endoscopie terapeutică, ce are drept scop vindecarea unor probleme digestive precum polipi gastrici sau colonici, formațiuni tumorale, dar și pentru oprirea unor hemoragii digestive. În plus, prin endoscopie digestivă terapeutică se pot scoate corpii străini înghițiți accidental și pot fi tratate și diverse afecțiuni ale căilor biliare si pancreatice. În felul acesta, pacientul poate evita operațiile clasice, mult mai invazive. Ce presupun aceste proceduri de endoscopie terapeutică ne spune dr. Alexandru Frăticiu, medic primar gastroenterolog, medic primar medicină internă, șeful Secției Gastroenterologie, din cadrul Spitalului Județean Sibiu.

Cum s-ar defini endoscopiile digestive terapeutice sau intervenționale?

Endoscopiile digestive, în general, şi cele terapeutice sau intervenționale, în special, au impus apariţia unei specialităţi aparte, gastroenterologia, specialiştii gastroenterologi fiind endoscopiștii cei mai competenţi în efectuarea acestor proceduri foarte tehnice. Endoscopiile terapeutice se efectuează pe căi naturale, cu aparate video, nepresupunând incizii sau tăieturi la peretele abdominal, prin aceasta ele diferenţiindu-se de unele proceduri pe care le efectuează chirurgii, anume intervenţiile laparoscopice sau celioscopice, care presupun totuşi mici incizii sau perforări ale peretelui abdominal. Din acest punct de vedere, endoscopiile digestive terapeutice sunt cele mai miniinvazive. Totuşi, unele dintre ele presupun mici incizii sau tăieri cu electrocauterul în interiorul tubului digestiv sau al căilor biliare.

Când este recomandată endoscopia digestivă terapeutică?

Endoscopiile digestive sunt tehnici foarte eficiente de diagnostic, dar ele au devenit din ce în ce mai eficiente şi în a trata bolile pe care le diagnostichează. Astfel, orice bolnav cu afecţiuni ale tubului digestiv, ale esofagului, stomacului, duodenului, ale intestinului subţire şi colonului, dar şi ale căilor biliare sau pancreatice; care nu se pot trata numai prin medicamente şi necesită o intervenţie, în multe cazuri această intervenţie se poate face prin endoscopia terapeutică, care poate să rezolve problemele fără ca pacientul să mai ajungă la cuţit.

Ce afecţiuni ale tractului digestiv se pot trata astfel?

Pe cale endoscopică se pot trata azi foarte multe afecţiuni care înainte se operau clasic cu mult mai multe costuri şi suferinţă. Astfel, se pot scoate corpi străini înghiţiţi de copii sau adulţi accidental sau intenţionat, se pot rezolva stenoze şi stricturi ale esofagului benigne sau maligne.La bolnavii cu cancere esofagiene avansate, inoperabile, care practic mor de foame şi sete li se introduce o proteză sau stent pentru ca ei să se poată hidrata şi alimenta. Tot la esofag se tratează endoscopic eficient hemaoragiile grave din varice esofagiene la cirotici, prin ligagturarea varicelor cu benzi elastice. Dintre afecţiunile stomacului beneficiază de endoscopia terapeutică în primul rînd ulcerele hemoragice, care practic astăzi se mai operează foarte rar, datorită hemostazei endoscopice eficiente. Se pot face polipectomii gastrice sau se poate înlătura o porţiune de mucoasă dovedită prin biopsie a fi un cancer incipient şi bolnavul poate fi considerat vindecat dacă se depistează foarte precoce transformarea malignă a mucoasei. Cât privește colonul, progresele sunt exepționale în materie de extragere a polipilor colonici benigni (consideraţi precanceroze) dar şi a celor maligni, dacă se depistează precoce transformarea malignă a unui polip şi se reuşeşte extragerea lui cu margine de siguranţă.

dr fraticiu operatie


Ce proceduri noi există în acest domeniu şi când se recomandă?

Cu experienţă mea, inclusiv internaţională, consider că domeniul endoscopiilor digestive este unul dintre cele mai dinamice, mereu apar tehnici noi, accesorii noi, care permit noi abordări şi terapii. Astfel, se folosesc pentru intervenţiile endoscopice tehnici ca electrocoagularea, coagularea cu plasmă argon sau laserul, dar se folosesc şi instrumete din ce în ce mai miniaturizate, care permit intervenţii diverse atât în tubul digestiv, cât şi în căile biliare şi pancreatice. Se dezvoltă stenturi şi proteze din ce în ce mai des folosite în diverse stenoze şi ocluzii ale tubului digestiv, mai ales la bolnavi care nu pot fi operaţi.

Ce este ERCP și care sunt cele mai frecvente patologii care se rezolvă prin această tehnică?

ERCP este prescurtarea în engleză a tehnicii Colangio-Pancreatografie-Retrogradă-Endoscopică, care s-a impus inclusiv în terminologia românească de endoscopie. Prin acesată tehnică se rezolva afiecțiuni diverse ale papilei duodenale, ale căilor biliare şi cele pancreatice, dintre care cele mai frecvente sunt litiaza şi microlitiaza căilor biliare, care pot fi extrase pe cale endoscopică fără operaţie. Se rezolvă unele stenoze ale căilor biliare benigne prin dilatații, iar pentru stenozele canceroase neoperabile se plasează endoscopic stenturi sau proteze. În felul acesta se rezolvă icterele obstructive denumite în trecut şi icter negru. Tehnica de ERCP este oarecum cireaşa de pe tortul preformanței endoscopice, care presupune dificultăţi tehnice marcante, care presupune competenţă de endoscopie terapeutică şi care se practică în puţine centre din România, printre care şi în secţia de gastroenterologie a SCJU Sibiu, secţie pe care o conduc şi în care am implementat majoritatea tenicilor terapeutice endoscopice. Doresc pe această cale să fac cunoscut pacienţilor că endoscopiile terapeutice se fac deja de peste 10 ani la noi şi deci există o continuitate în acest domeniu, nu un început, cum se încearcă a se acredita ideea, în ultima vreme, că achiziţia unui nou aparat de endoscopie terapeutică echivalează cu un început. Orice achiziţie a unui nou aparat înseamnă un mic progres, orice medic care se perfecţionează şi îndeplinește criteriile de competenţă de endoscopie terapeutică poate completa, dar nu reinventa o echipă cu performanţă, cum este cea din secția noastră de gastroenterologie.

Ce tip de anestezie se face şi ce pregătiri preoperatorii implică?

Majoritatea endoscopiilor terapeutice se fac sub anestezie generală, mai mult sau mai puţin profundă, unele dintre ele putându-se face şi sub anestezie locală, în gât. Pentru aceasta este nevoie de colaborarea anesteziştilor, este nevoie de un compartiment de endoscopie autorizat, este nevoie de un aparat de radiologie pentru unele din tehnici care necesită controlul radiologic. În momentul de faţă există condiţii pentru efectuarea acestor tehnici, dar ele se vor perfecţiona în curând nu numai prin achiziţia unui aparat nou care va completa setul de aparate deja existent, dar se va organiza şi o incintă dotată cu aparatură de radiologie şi anestezie, de un nivel tehnic superior. Acestea sunt deziderate deja mai vechi pentru care personal am făcut demersurile necesare şi sper ca în curînd să se materializeze .

Ce condiţii trebuie să respecte pacienţii pentru a le fi aplicate procedurile acestea?

Pacienţii cărora li se aplică aceste proceduri nu trebuie să fie supuşi unor condiţii speciale, ei se selectează din diverse servicii, inclusiv de chirurgie, unde au suferit o intervenţie chirurgicală şi poate apărea ulterior o complicaţie, ca de exemplu o hemoragie a tractului digestiv de stres sau dintr-un ulcer nedescoperit anterior operaţiei, hemoragie rezolvată prin hemostaza endoscopică. Pacienţii pot veni din ambulatoriul spitalului unde pot fi investigaţi pînă la momentul intervenţiei, şi în felul acesta spitalizarea este scurtată semnificativ. Unii pacienţi sunt trimiși din serviciul de urgenţă, precum cei cu pancreatite acute biliare prin obstruarea papilei duodenale cu microcalculi, calculi sau inflamaţie cu obstrucţie. Acestea se rezolvă prin ERCP cu papilotomie şi extracţia calculilor pe cale endoscopica şi nu necesită operaţii!

Care sunt avantajele folosirii acesei noi tehnici?

Dacă o afecţiune are două alternative terapeutice, una endoscopică, pe cale naturală, pe un orificiu natural şi una prin tăierea abdomenului şi a organelor ţintă, avantajele sunt enorme în favoarea tehnicilor miniinvazive endoscopice pe căi naturale. Intervențiile endoscopice terapeutice mai simple pot dura câteva minute, iar cele mai complicate până la o oră.
Pacienţii se refac foarte repede după intervenţiile endoscopice, suferinţele sunt incomparabil reduse, durata de spitalizare este mai redusă şi nu în ultimul rând, costurile sunt reduse.

Ce complicaţii pot apărea în urma utilizării acestor proceduri?

Ca orice intervenţie, chiar miniinvazivă, pot apărea complicaţii, însă şi acestea sunt mult reduse faţă de operaţiile de mai mare anvergură. În funcție de tehnică şi de organul ţintă pot apărea perforaţii, hemoragii, unele reacţii ale organelor din jur, cum ar fi o reacţie pancreatică uşoară, când se lucrează pe căile biliare datorită intimităţii contactului între canalul pancreatic şi cel biliar. Majoritatea complicaţiilor se produc la vedere şi sunt astfel recunoscute şi tratate eficient, fără consecinţe majore. Mortalitatea este foarte redusă în cazul tehnicilor endoscopice în comparaţie cu intervenţiile clasice de anvergură.

Ce medici sunt abilitaţi să realizeze acest tip de intervenţie?

Gastroenterologii sunt specialiştii endoscopiști destinaţi să se formeze la cel mai înalt nivel de endoscopie diagnostică şi terapeutică şi prin specialitatea lor li se conferă copetență de nivel de bază în endoscopie, iar prin formare suplimentară unii au competenţă specială de endoscopie terapeutică sau intervenţională. Dacă unii din medicii de altă specialitate, ca de exemplu medicină internă, urmează a doua specialitate de gastroenterologie şi obţin nivelul de competenţă de endoscopie terapeutică şi ei pot efectua unele proceduri terapeutice în funcţie de curba de învăţare şi de gradul profesional de gastroenterologie. Aceste lucruri sunt reglementate de societăţile academice de specialitate şi impuse de Ministerul Sănătăţii.

Care a fost rezultatul inspecţiei comisiei de acreditare asupra secţiei de Gastroenterologie, al cărei şef sunteţi?

După cum se ştie deja în mediile informate, SCJU Sibiu a fost acreditat chiar cu remarci pozitive, iar secţia de gastroenterologie nu a făcut excepţie. Dacă a existat o excepţia ea a fost aceea că eu aş fi dorit nişte criterii mai exigente care să se impună într-o secţie cu patologie complexă care are în componentă un compartiment de endoscopie cu statut de spaţiu de intervenţii speciale sângerânde, cu circuite speciale. Remarca pe care am primit-o a fost că exigenţele mele sunt un pic înaintea timpului pe care îl trăim. Cu toate acestea, eu sper că a fost remarcat spiritul de profesionalism care domină gastroenterologia pe care o coordonez, şi că eforturile de îmbunătăţire se vor materializa în curând în scopul creşterii calităţii actelor medicale efectuate.

Care consideraţi că sunt problemele care trebuie rezolvate urgent în secţia de Gastroenterologie, pentru că pacienţii trataţi aici să nu fie afectaţi?

În momentul de faţă pacienţii care sunt trataţi la secţia de gastroenterologie pot obiectiv spera la indicatori de performanță foarte buni ai secţiei, indicatori constant superiori mediei pe spital şi care se reflectă într-un grad suficient de mulţumire a pacienţilor trataţi în secţia noastră. Cu toate acestea condiţiile hoteliere, care nu depind în general de conducerea secţiei, ar trebui îmbunătăţite, circuitele pacienţilor, de asemenea se pot îmbunătăți prin montarea de lifturi funcţionale, eventual schimbarea locaţiei compartimentului de endoscopie sau al întregii secţii de gastroenterologie prin apropierea de punctele calde din spital, precum blocul operator, ATI, Radiologie. Aparatura endocopică trebuie suplimentată, cea existentă trebuie mai eficient servisată şi este necesară o aprovizionare cu accesorii şi instrumente mai adaptată specificului secţiei, proces în care conducerea secţiei să aibă o autonomie mai mare în a face comenzi şi achiziţii specifice. Nu în ultimul rînd este nevoie de personal atât mediu şi auxiliar. Fluctuaţiile şi plecările din rândurile acestora sunt foarte numeroase, salariile şi condiţiile de muncă nu sunt stimulative şi există dificultăţi în a recruta personal, mai ales în secţii cu complexitatea şi dificultăţile celor de la secţia de gastroenterologie.

Comentează

Scrie un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *