Epuizarea glandelor suprarenale – cauza ascunsă a multor boli

Oboseala, rezistența scăzută la stres, îngrășare, pofta pentru alimente dulci sau sărate, digestie slabă, sensibilitate extremă la frig, tensiune arterială mică ori predispoziția spre boli respiratorii sunt doar câteva dintre simptomele care indică o epuizare a glandelor suprarenale. Acestea sunt responsabile pentru producerea a numeroși hormoni vitali pentru sănătate, precum progesteronul, testosteronul, cortizolul și adrenalina. Cum putem să restabilim sănătatea glandelor suprarenale, ne spune dr. Mihaela Stanciu, medic primar endocrinolog la Spitalul Județean Sibiu, șef de lucrări la Departamentul Endocrinologie din cadrul Facultății de Medicină „Victor Papillian” Sibiu.
Se vorbește tot mai mult în ultima perioadă despre o epuizare a glandelor suprarenale, cauzată îndeosebi de expunerea prelungită la factori de stres sau în urma unor șocuri puternice. În ce constă semnalul de alarmă, cum ne putem da seama că suferim de această afecțiune?
Suprarenalele sunt glande endocrine mici, triunghiulare, situate la polul superior al rinichilor. Partea externă este denumită corticosuprarenală iar miezul glandei medulosuprarenală. Acestea reglează răspunsul corpului la stres prin sinteza catecolaminelor (din medulosuprarenale) şi a corticosteroizilor (din corticosuprarenale), inclusiv a adrenalinei şi cortizolului. Incapacitatea acestor glande de a secreta hormoni are o serie de consecinţe asupa întregului corp, dar reducerea secreției de cortizol este cea mai importantă, deoarece el este hormonul care asigură adaptarea corpului la factorii stresanţi şi infecţii. Oboseala glandelor suprarenale cuprinde 3 etape :
-în prima etapă, ca răspuns la creşterea nivelului de stres, este secretat un nivel mai mare de adrenalină. Cortexul suprarenal este stimulat să producă cortizol sau alţi hormoni în exces.
-a două etapă, cunoscută ca stadiul de adaptare sau rezistenţă începe când există deja un stres continuu. Atunci, nivelul excesiv de hormoni ai glandei suprarenale este susţinut. Ei sunt secretați pentru a creşte nivelurile de zahăr din sânge şi tensiunea arterială, dezvoltând reacţia organismului de rezistenţă.
-a treia etapă este cunoscută sub denumirea de epuizare. Capacitatea organismului de a face faţă la stres este epuizată. Hormonii suprarenali scad de la nivelul excesiv la unul extrem de scăzut. Atunci apare epuizarea suprarenală cu toleranţă scăzută la stres, epuizarea progresivă a fizicului şi psihicului, diferite boli şi apoi colaps total.
Ce putem face când ajungem în această situaţie? Cum putem restabili bună funcţionare a acestor glande?
Tratamentul pentru oboseala glandelor suprarenale include un regim alimentar adecvat şi modificări ale stilului de viaţă, incluzând o dietă ce ar trebui să conţină o cantitate suficientă de proteine şi carbohidraţi complecşi. Sunt de evitat fast-food-urile, cafeaua, sucurile carbogazoase şi mâncarea procesată, ţigările şi alcoolul. Sunt recomandate programe susţinute de exerciţii fizice ( yoga, respiraţie profundă, plimbări pe jos). Se pot recomanda suplimente nutriţionale şi antioxidanţi, iar în cazuri selecţionate extracte de cortizol suprarenal, vitamina B complexă, înlocuitoare de cortizol, Cordiceps (supliment nutritiv natural), DHEA (antidotul stresului şi hormonul întineririi), L-Theanine (aminoacizi), Licorice (suplimente nutriţionale), acid pantotenic, Pregnenolone (supliment alimentar) etc.
În cazul în care deficitul de hormoni suprarenalieni este unul adevărat şi nu doar tranzitor este necesar un tratament substitutiv cu glucocorticozi (Prednison), mineralocorticoizi (Fludrocortizon) şi/sau hormoni androgeni.
Care sunt simptomele unei afecţiuni a glandelor suprarenale?
Semnele care arată o deficienţă funcţională a suprarenalelor sunt de multe ori nespecifice: somn nerevigorant, oboseală şi epuizare excesivă, poftă pentru alimente dulci sau sărate, senzaţia că eşti depăşit sau nu poţi face faţă stresului, rezistenţă scăzută, recuperare lentă în urma exerciţiilor, funcţii imune scăzute, dificultate în concentrare, digestie slabă, sindrom premenstrual accentuat sau dificultăţi dezvoltate în timpul menopauzei, sensibilitate extremă la frig, tensiune arterială constant mică, tendinţa de a câştigă în greutate şi incapacitatea de a slabi, frecvenţa ridicată de a face gripă sau alte boli respiratorii, te simţi mai bine brusc după masă, dar pentru o perioada scurtă. Alte semne ale epuizării glandelor suprarenale sunt diferite alergii alimentare, palpitaţii, scăderea capacităţii de a gestiona stresul, lipsa de energie, scăderea temperaturii corpului, hipoglicemia, piele uscată şi subţire, căderea inexplicabilă a părului, nervozitatea şi dispepsia (tulburare a procesului de digestie manifestată prin dureri, balonări etc.).
Câte tipuri de hormoni secretă aceste glande suprarenale şi ce rol are fiecare dintre aceştia?
Principalii hormoni secretați de corticosuprarenale sunt: glucocorticoizii ( cortizolul) , mineralocorticoizii (aldosteron) şi androgenii (dehidroepiandrosteron -DHEA). Hormonii glucocorticoizi, la fel că şi ACTH au un ritm de secreţie nictemeral, cu valori maxime dimineaţă (08:00) şi minime după-amiază(16:00)
Care sunt cele mai frecvente boli cauzate de nefuncţionarea optimă a glandelor suprarenale?
Boala cauzată de distrugerea glandelor corticosuprarenale în proporţie de peste 80%, cu scăderea concentraţiei glucocorticoizilor dar şi mineralocorticoizilor şi androgenilor poartă numele de boală Addison (hipocorticism). Cauzele cele mai frecvente ale acestei maladii sunt:
 autoimună (suprarenalită autoimună manifestată prin atrofie glandulară)
 infecţie TBC (suprarenalită TBC asociată cu calcificări în glandele CSR)
 metastaze
 postoperator, după extirparea suprarenalelor bilaterală
 infecţia HIV
Există rar, o insuficientă corticosuprarenaliană cronică secundară, ce apare în cazul afectării hipofizei anterioare (tumori, infecţii). Se datorează lipsei ACTH din hipofiză. În această formă lipseşte melanodermia, numindu-se “Addison alb”, spre deosebire de „ maladia bronzată a lui Addison”, adică, insuficientă corticosuprarenaliană primară.
Dacă se operează o tumoră localizată la nivelul glandelor suprarenale, cum va fi influenţată viaţă pacientului?
Pacienţii cu tumori operate la nivel suprarenalian necesită un tratament substitutiv cu glucocorticoizi, mineralocorticozi şi/sau hormoni sexsteroizi pentru toată viaţă, acest tip de boală fiind singură în care se recomandă în plus un regim normal cu sare asociat glucocorticoizilor (Prednison). Dacă acest tratament nu este urmat pacientul este expus riscului de a face criză addisoniană, o urgenţă medicală ce necesită un tratament complex: corectarea colapsului şi a deshidratării masive, echilibrarea cortizolemiei, a tulburărilor hidroelectrolitic, a hipoglicemiei, înlăturarea factorilor declanşatori.
Cum putem preveni aceste afecţiuni?
Instalarea acestor boli este greu de prevenit dar schimbarea modului de viaţă este esenţială, pentru evitarea infecţiilor, mai ales TBC şi a stresului, şi mai ales pe creşterea imunităţii.