Boala coronariană ischemică se caracterizează prin formarea plăcilor aterosclerotice la nivelul arterelor coronare epicardice. Această patologie poate avea perioade lungi de stabilitate, dar poate deveni instabilă în orice moment, cel mai frecvent printr-un eveniment trombotic cauzat de ruptura plăcii sau eroziunea acesteia, conducând la un sindrom coronarian acut (angina instabilă sau infarct miocardic acut).
Totuşi, cel mai frecvent, boala este cronică, progresivă, pacienţii putând fi complet asimptomatici, sau cu durere toracică “stabilă”, cel mai frecvent declanşată de efort fizic, mese copioase, frig, emoții puternice etc. De asemenea, simptome atipice, precum dispneea, scăderea toleranţei la efort, dureri toracice nespecifice pot reprezenta semne ale acestei patologii, în special la pacienții vârstnici sau diabetici.
Primul pas pentru diagnostic îl constituie examenul fizic şi anamneza atentă a pacientului, în vederea identificării simptomelor sugestive si a principalilor factori de risc, reprezentați de fumat, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, istoricul familial, hipertensiunea arterială si dislipidemia. Angina tipică are o durată mai mică de 10 minute, este agravată de efort, ameliorată de repaus sau nitroglicerină şi poate fi resimțită la nivelul toracelui anterior (“pieptului”), gâtului, mandibulei, umărului sau brațului. Următorul pas constă în evaluarea paraclinică a factorilor de risc (glicemie, hemoglobina glicozilata, profil lipidic etc), precum şi efectuarea electrocardiogramei (EKG) de repaus, care poate fi normală sau cu modificări sugestive pentru cardiopatia ischemică. Ecografia cardiacă este, de asemenea, recomandată, aducând informații cu privire la cinetica miocardului, funcția sistolică şi diastolică a ventriculului stâng, astfel putând orienta diagnosticul către o cardiopatie ischemică, sau pot fi detectate alte cauze care să explice simptomatologia pacientului, precum valvulopatii semnificative, hipertensiune pulmonară, cardiopatii non-ischemice etc.
Prin coroborarea tuturor acestor date clinice şi paraclinice se poate stabili o probabilitate pre-test a existenţei bolii coronariene ischemice. În cazul pacienților cu probabilitate înaltă, cu simptomatologie non-responsivă la tratamentul medicamentos optim, cu angina pectorală care apare la eforturi reduse, efectuarea directă a coronarografiei este o opțiune rezonabilă. În urma efectuării acestei proceduri se poate stabili cu certitudine gradul de afectare a arterelor coronare şi indicația de tratament invaziv, respectiv angioplastie coronariană percutană sau by-pass aorto-coronarian. În cazul pacienților care nu se regăsesc în categoria de risc înalt, pasul următor este reprezentat de efectuarea unor teste non-invazive funcționale sau anatomice (EKG sau ecocardiografie de efort, RM de stres, angio-CT coronarian etc.), iar acei pacienți care prezintă criterii de risc înalt pentru evenimente cardiovasculare (boala trivasculară cu stenoze proximale,afectare de trunchi comun sau artera descendentă anterioară proximală, modificări severe la testele funcţionale) reprezintă, de asemenea, candidați pentru tratamentul invaziv. Pentru restul pacienților, terapia medicamentoasă optimală este recomandarea ultimelor ghiduri internaționale. Trebuie menționat faptul ca pentru toate categoriile de pacienți controlul agresiv al factorilor de risc reprezintă piatra de temelie a prevenirii evenimentelor cardiovasculare, ameliorând totodată prognosticul pe termen lung.
Dr. Lazăr Leontin,
medic specialist cardiolog
www.misanmed.ro
str. Hipodromului, nr. 3B; tel: 0269-245-516; 0369-801-555; 0748-200-207.
Program:
Luni – Vineri: 7:00-20:00
Sâmbătă: 8:00-13:00
