Medicul Alexandru Frăticiu, doctor în ªtiinţe medicale, fondatorul şi şeful secţiei de Gastroenterologie de la Sibiu, specialist cu experienţă internaţională atât în ţări din Europa, cât şi din America şi Asia, explică modul în care trebuie să ne raportăm la cancerul colo-rectal, o boală cu verdict sumbru, dar care poate fi prevenită, tratată eficient şi chiar vindecată, dacă este descoperită în stadiu precoce. Odeta Veştemean Potrivit statisticilor, cancerul colo-rectal aproape că s-a triplat în ultimele decade. Despre ce cifre vorbim? Potrivit unor date prezentate cu ocazia unei sesiuni de formare în cadrul programului POSDRU ce a avut loc la Sibiu în luna septembrie, cancerul colorectal reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivelul UE, având o incidenţă de 29,6% şi fiind cel mai frecvent cancer nou diagnosticat, a doua cauză de deces prin cancer. În cele 27 state membre, se raportează circa 330.000 cazuri noi anual si circa 127.000 decese (2008). La nivel mondial este al treilea cancer ca incidenţă, după cancerul de sân şi cel de col uterin. În România, deşi ne aflăm pe ultimele locuri între cele 27 de ţări membre ale UE, incidenţa cancerelor colo-rectale s-a dublat în 25 de ani, ajungând la bărbaţi de la 11,99 la 28,08, iar la femei, mai favorizate de soartă, de la 10,44 la 21,32. La nivelul judeţului Sibiu nu există o evidenţă strictă a cazurilor, deoarece potrivit legislaţiei nu avem încă un Registru Judeţean al Cancerelor. Studiile clinice la nivel local încadrează Sibiul în aceleaşi limite pe care le avem la nivel naţional, cu variaţii minime faţă de celelalte judeţe din Ardeal. Care sunt cauzele acestei creşteri semnificative a cazurilor de cancer de colon? Prima cauză importantă pare să fie tendinţa de îmbătrânire a populaţiilor. Tendinţa de a face cancere în orice zonă a corpului creşte progresiv cu înaintarea în vârstă. O altă cauză o reprezintă modificările importante care au apărut în modul de alimentaţie, care duc implicit la apariţia unor modificări în intestin şi pot genera cancer. Este vorba despre alimentaţia bazată pe produse sintetice, preambalate, procesate, conservanţi, aditivi, coloranţi, nitraţi şi alte ingrediente dăunătoare, folosite de procesatori pentru ca termenele de valabilitate să fie tot mai lungi. De asemenea, schimbarea factorilor de mediu poate reprezenta un stres imunologic pentru un individ. Odată ce pleacă în altă ţară, se schimbă şi alimentele cu care se hrăneşte, iar în intestine ajung elemente diferite, pe care corpul este obligat să le proceseze, lucru ce duce la alterări ale toleranţei imunologice. Ca o curiozitate vă spun că toţi oamenii suferă pe parcursul vieţii modificări celulare de natură canceroasă de mai multe ori în viaţă, însă un organism sănătos, neagresat imunologic, reuşeşte să elimine singur boala incipientă. Alte cauze ale apariţiei cancerului colo-rectal sunt pe de o parte predispoziţiile ereditare, iar pe de altă partă boli intestinale precanceroase, cum ar fi boala Crohn, recto-colita ulcero-hemoragică sau polipii colonici, care în timp pot degenera în cancere. Care este motivul pentru care bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile? În general, în cazul bărbaţilor, tractul digestiv este supus la mai multe agresiuni. Este cunoscut faptul că bărbaţii fumează mai mult, beau mai mult, mănâncă mai condimentat. În plus, odată ce ajung să se pensioneze, bărbaţii devin mai sedentari, nu se mai menţin la fel de activi ca femeile, iar acest lucru se reflectă şi în planul sănătăţii lor. Ce tip de alimente ar trebui evitate pentru a ne menţine sănătatea colonului? În primul rând trebuie evitaţi conservanţii, cei mai nocivi fiind nitraţii folosiţi pentru conservarea şi îmbunătăţirea aspectului cărnii şi mezelurilor. Carnea, cu cât este mai roşie, cu atât este o suspiciune sporită că este tratată cu nitraţi. Foarte dăunători sunt şi coloranţii, E-urile, aromatizanţii – acei produşi sintetici care se vând cu titlu de „aromă de … căpşuni, portocale” etc., excitanţii sau condimentele iuţi: piper, kuri, paprika, ardei iute. Precizez că nu se încadrează aici, ci sunt chiar recomandate condimente precum pătrunjelul, leuşteanul, tarhonul, ienibahar, oregano, rozmarin, busuioc. Ce reguli trebuie respectate pentru prevenirea cancerului de colon? Este foarte important să ne însuşim nişte principii sănătoase în alimentaţie. Astfel, din hrana noastră zilnică nu trebuie să lipsească alimentele bogate în fibre, precum varza albă, castraveţii, morcovii, ţelina, pătrunjelul, conopida, broccoli, fasolea verde, mazărea sau fructele. Foarte importantă la acest capitol este pâinea, care, cu cât conţine mai multe tărâţe sau seminţe, are un un rol mai important în prevenţia cancerului colo-rectal prin efectul de eliminare a constipaţiei. Se pare că la oamenii constipaţi frecvenţa cancerului colo-rectal este mult mai mare.Constipaţia reprezintă realmente o îngrijorare şi trebuie rezolvată, fiind cea mai simplă măsură pe care oamenii o pot lua pentru a elimina măcar acest factor care ar favoriza cancerul colonic. Foarte important este însă modul în care gătim alimentele – cel mai corect este prin pasteurizare, fierbere, copt în cuptor, la grătar, la cealaltă extremă situându-se alimentele preparate prin prăjire, în grăsimi, cu mulţi excitanţi şi condimente. La o dietă corespunzătoare este nevoie să fie asociate şi exerciţiul fizic, evitarea sedentarismului şi menţinerea unei greutăţi normale. Ce simptome pot să ne semnaleze apariţia unui cancer colo-rectal? Din păcate, simptomatologia poate să nu existe absolut deloc în stadiile incipiente, de aceea, acele persoane care au o anumită moştenire genetică (cancere de colon la rudele apropiate), care au o vârstă înaintată (peste 50 de ani) sau suferă de boli cunoscute cu potenţial cancerigen trebuie să meargă periodic la control. Există însă unele simptome care pot constitui un semnal de alarmă, cum ar fi, schimbarea bruscă semnificativă a tranzitului intestinal (o frecvenţă foarte mică a scaunelor sau, dimpotrivă, o frecvenţă foarte crescută), scăderea inexplicabilă în greutate, cu toate că obiceiurile alimentare sunt aceleaşi, eliminarea prin scaun a unor mucozităţi sau particule de sânge, dureri abdominale localizate sau chiar apariţia unor deformări sau formaţiuni palpabile care nu existau anterior. În ultimele faze, bolnavul de cancer colo-rectal poate să aibă o stare de sănătate foarte precară, cum s-ar zice, ajunge să fie „piele şi os”. În sistemul sanitar sibian există aparatura necesară şi medici gastro-enterologi suficienţi? Secţia de gastro-enterologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean din Sibiu este cu siguranţă cea mai bine dotată din oraş la ora actuală cu aparatură tehnică de endoscopie şi personalul competent care să poată să gireze un program de interes pentru această patologie. Cu toate că există deja o logistică, o aparatură şi un personal care să poată implementa un program complex precum screeningul cancerului colo-rectal, totuşi, pe măsură ce programul va intra în aplicare concretă, este nevoie de achiziţie de aparate noi, de training al personalului, prin intermediul programului POSDRU acest lucru putându-se concretiza. Sper ca pe această cale, acest mesaj de interes public să ajungă la cât mai mulţi responsabili de sănătatea populaţiei din sectorul medical, din administraţie, din Consiliul Judeţean sau alte structuri care pot sprijini, să ne vină în întâmpinare fie prin alocarea de sume suplimentare din bugetul local, fie prin punerea în contact cu structuri non-guvernamentale, asociaţii, fundaţii, care ar putea să-şi conjuge efortul împreună cu noi în interesul creşterii nivelului de asistenţă medicală. Angajarea într-un proiect de anve
rgură cum ar fi un program de screening al cancerului colo-rectal o consider o responsabilitate pe care doresc să ne-o asumăm pentru toţi potenţialii noştri pacienţi cu pretenţii mai mult sau mai puţin europene.
Publicitate
Publicitate
