Virusul West Nile poate provoca o boală neurologică fatală la oameni, chiar dacă 80% dintre persoanele infectate nu au niciun fel de simptome. În 2 septembrie, o sibiancă în vârstă de 73 de ani a decedat după ce a fost infectată cu virusul.
Despre boala West Nile și recomandări de prevenție am discutat cu Simona Berariu, specialist în cadrul Direcției de Sănătate Publică Sibiu.
Acest virus se transmite în special prin înțepăturile de țânțari infectați. Nu există vaccin sau tratament antiviral specific pentru această infecție. Virusul este răspândit în Africa, Europa, Orientul Mijlociu, America de Nord și Asia de Vest. Din nefericire, pacienta din Sibiu care a fost infectată cu acest virus a decedat sâmbătă, 2 septembrie. Pentru a afla mai multe detalii, am ales să discutăm cu purtătorul de cuvânt de la DSP Sibiu, Berariu Simona.
La om, în majoritatea cazurilor, circa 80% infecția are manifestări subclinice, iar când acestea sunt tipice, respectiv febră și dureri de cap, spectrul clinic și severitatea pot fi foarte variate. Persoanele în vârstă și persoanele imunocompromise prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala neuro-invazivă West Nile. Nu există profilaxie sau tratament specific împotriva bolii la om.
Care sunt factorii favorizanți pentru apariția epidemiilor West Nile?
Factorii favorizanți pentru apariția epidemiilor West Nile în Europa sunt: temperaturile ridicate, valurile de căldură ce urmează după ploi abundente, precum și intensificarea circulației de călători și mărfuri, ne spune Simona Berariu.
Avem vreun istoric în ceea ce privește acest virus?
În ultimii ani, în Europa, tot mai multe țări raportează cazuri umane de infecție cu virusul West Nile. România s-a confruntat în anul 1996 cu cea mai mare epidemie de neuroinfecții cu West Nile din Europa, când s-au înregistrat 352 de cazuri. În anul 1997 s-a implementat sistemul de supraveghere a acestei infecții la om, care a funcționat neîntrerupt.
Anual, s-au înregistrat cazuri izolate de West Nile, dar și izbucniri epidemice în anii 2010, 2016, 2017 și 2018. În 2018, în Sibiu s-au înregistrat 6 cazuri confirmate, precizează reprezentanta DSP Sibiu.
Ce recomandări avem? Cum ne protejăm de West Nile?
Pentru a preveni îmbolnăvirile prin boli transmise prin țânțari se recomandă evitarea expunerii la înțepătura de țânțar, la apusul soarelui și zorii zilei, când țânțarii au cea mai mare activitate sau se pot utiliza haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi, șosete.
În această perioadă utilizarea de substanțe repelente pe părțile neacoperite ale corpului, evitarea pătrunderii țânțarilor în case prin închiderea ușilor și a ferestrelor sau prin punerea de plase la uși, ferestre, utilizarea de benzi impregnate cu permetrin în zonele unde nu este posibilă evitarea intrării țânțarilor în camera de dormit, utilizarea în interiorul locuinței de spray-uri sau alte produse cu insecticide, utilizarea de permetrin piretroid cu caracteristici insecticide, prin aplicarea pe haine, adică impregnarea hainelor, impregnarea hainelor persoanelor care lucrează noaptea pe câmp sau în alte locuri, ș.a.m.d. Sau se pot pune aceste substanțe pe plasele pentru țânțari, în pereții cortului sau alte materiale, dar nu se vor utiliza pe tegument, pe piele.
Ce ne puteți spune despre cazul recent de la Sibiu, când pacienta de 73 de ani a fost infectată cu West Nile?
Cazul de West Nile pe care l-am avut în aceste zile a fost o femeie de 73 de ani din Sibiu. Boala a debutat în 15 august cu febră, frison, cefalee, redoare de ceafă, stare confuzivă și dezorientare. Doamna a fost internată în Spitalul Clinic Județean, ajungând în cele din urmă în secția de terapie intensivă. Nu avea istoric de călătorie în zone cu activitate cunoscută a populației de țânțari sau călătorii recente în alte țări. A recunoscut însă că anterior debutului, cu circa 3-15 zile la domiciliu, a fost înțepată de țânțari. În data de 28 august a fost comunicat la DSP rezultatul pozitiv pentru setul unu de probe de laborator. Din păcate, doamna a decedat sâmbătă, 2 septembrie, la Spitalul Clinic Județean.
