Persoanele care suferă de afecțiuni pulmonare cronice, precum și cele cu deformații scheletice ale cutiei toracice (în special copii și tineri), pot să beneficieze de recuperare medicală respiratorie în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu. Pacienții internați în Compartimentul de recuperare medicală respiratorie au la dispoziție 14 paturi pentru adulți și 2 pentru copii, serviciile medicale realizate aici fiind decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.
„Am decis să extindem gama serviciilor oferite pacienților spitalului nostru și să înființăm un Compartiment de Recuperare medicală respiratorie, întrucât beneficiile oferite bolnavilor prin intermediul acestuia sunt multiple. Îmbunătățirea calității vieții pacienților constă îndeosebi în creșterea gradului de independență, prin reducerea numărului și duratei spitalizărilor cauzate de unele afecțiuni pulmonare, prin ameliorarea simptomelor, prin creșterea abilității de a realiza activități cotidiene, prin îmbunătățirea stării de bine la nivel emoțional, precum și prin posibilitatea de a se reîntoarce la muncă ( la serviciu)”, spune Cristian Roman, Manager Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
Reabilitarea pulmonară reprezintă o intervenție multidisciplinară, care se adresează atât pacienților simptomatici cu boli respiratorii cronice, cât și familiilor acestora, cu scopul principal ca aceștia să atingă sau să-și mențină un nivel maxim individual de independență și funcționalitate în cadrul familiei și al comunității. Echipa multidisciplinară include, alături de medicii pneumologi, asistente medicale generaliste și cu specializare în nutriție și dietetică, medic reabilitare respiratorie și kinetoterapeut cu experiență în kinetoterapia respiratorie.
„Dintre afecțiunile care pot beneficia de reabilitare respiratorie menționăm: bolile respiratorii obstructive – bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), astmul bronșic, bronșiectaziile, fibroza chistică, precum și bolile pulmonare restrictive – bolile pulmonare interstițiale (fibroza pulmonară, boli pulmonare profesionale, sarcoidoză, sclerodermie, pleurezii, scopul fiind evitarea unor sechele cu impact funcțional ulterior), deformări ale peretelui toracic (cifoscolioză, spondilită anchilozantă) și boli neuromusculare cu disfuncție respiratorie”, declară dr. Ioan Drăghilă, Director Medical Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
Obiectivele reabilitării respiratorii sunt următoarele:
- Ameliorarea simptomatologiei respiratorii (dispnee, fatigabilitate, etc.)
- Reducerea exacerbărilor;
- Prevenirea și tratamentul complicațiilor;
- Îmbunătățirea stării fizice și psihice a persoanelor cu boli respiratorii cronice;
- Menținerea autonomiei pacientului contribuind la îmbunătățirea participării la activitățile vieții zilnice;
- Creșterea toleranței la efort;
- Creșterea calității vieții;
- Modificarea comportamentului de sănătate pe termen lung prin creșterea responsabilizării pacientului pentru auto-îngrijire și creșterea complianței în ceea ce privește tratamentul medicamentos și de reabilitare;
- Scăderea costurilor legate de asistența medicală.
Primul pas pentru introducerea unui pacient în programul de recuperare respiratorie îl reprezintă evaluarea pacientului de către medic, analizându-se istoricul medical și problemele psihosociale. Din instoric se vor afla date referitoare la afecțiunea pacientului și severitatea acesteia. De asemenea, se analizează alte boli asociate, care pot exclude sau amâna participarea la programul de reabilitare. La evaluare se au în vedere: radiografia toracică, electrocardiograma, probele funcționale respiratorii, analizele de laborator, pulsoximetria, gazele din sânge în repaus și la efort. Testele diagnostice care se vor efectua cu scopul de a stabili afectarea pulmonară și gradul de alterare funcțională includ spirograma cu determinarea volumului pulmonar, pulsoximetria de repaus și de efort, determinarea gazelor din sânge, precum și testul de mers de 6 minute, care dă informații foarte utile privind rezerva funcțională respiratorie a pacientului.
Un program de reabilitare respiratorie va include: educație medicală, regim igienico-dietetic, tratament medicamentos, oxigenoterapie, consiliere psihologică și pentru renunțare la fumat, precum și kinetoterapie respiratorie. Compartimentul de recuperare medicală respiratorie cuprinde saloane de internare pentru pacienți și o sală de kinetoterapie dotată cu aparatura necesară testării și antrenării la efort a pacienților, precum bicicletă orizontală, bicicletă eliptică, bicicletă medicinală, bandă de alergat, spalier, etc.
„La inițierea kinetoterapiei respiratorii este absolut necesară evaluarea amănunțită a stării fizice și funcționale respiratorii, precum și identificarea resurselor pacientului în vederea adoptării unui program individualizat, adaptat acestora, acest fapt contribuind la siguranța intervențiilor, evaluării situațiilor în care este necesară suplimentarea de oxigen, și, de asemenea, evitării posibilelor complicații ale comorbidităților cardiovasculare”, spune dr. Cosmina Diaconu, medic primar reabilitare medicală.
Kinetoterapia respiratorie utilizează următoarele mijloace:
- Relaxarea
- Posturarea
- Gimnastica respiratorie
- Kinetoterapia activă asociată cu respirația costală și abdominală
- Antrenarea musculaturii respiratorii
- Antrenarea la efort dozat
Contraindicațiile kinetoterapiei respiratorii
Contraindicația absolută este lipsa de complianță a pacientului sau lipsa dorinței de a participa la programul de kinetoterapie respiratorie. Celelalte criterii de excludere vor fi considerate în contextul particular al pacientului, ținând cont de comorbiditățile acestuia și de medicația aferentă:
- cordul pulmonar cronic
- insuficiența respiratorie manifestă
- bronșiectazii cu hemoptizii repetate
- tuberculoza pulmonară activă/complicată
- micozele pulmonare grave.
Alte contraindicații se referă la: angina pectorală instabilă, insuficiența cardiacă decompensată, infarctul miocardic recent (sub patru săptămâni), aritmiile cardiace necontrolate medicamentos, blocul atrio-ventricular (BAV) de gradul II sau III, ciroza hepatică decompensată, insuficiența renală decompensată, cancerul metastatic, deficitul cognitiv sever, afecțiunile psihiatrice asociate cu un status deficitar al memoriei și al complianței, impedimente de comunicare, auz deficitar sau capacitate vizuală limitată.
În concluzie, prin îmbunătățirea toleranței la efort și a nivelului de activitate fizică, prin schimbarea modului de viață și reducerea exacerbărilor, reabilitarea pulmonară aplicată chiar într-un stadiu incipient are potențialul de a schimba semnificativ cursul bolii și crește calitatea vieții. Pacienții vor putea continua exercițiile la domiciliu, conform unor indicații primite la încheierea ciclului în cadrul compartimentului de recuperare respiratorie. În plus, se vor face recomandări cu privire la necesitatea repetării programului de reabilitare respiratorie după un anumit interval de timp.