Cornel Benchea și-a petrecut 20 de ani din viață în managementul de top din sistemul bancar. Cum spune el însuși, a fost „omul cu hârtiile” la înființarea Băncii Carpatica, obținând autorizațiile necesare. A renunțat în acest an la sistemul în care a făcut performanță și s-a îndreptat către sectorul public, într-unul dintre cele mai problematice domenii: Sănătatea. De două săptămâni este directorul Spitalului Județean Sibiu, cea mai mare unitate de profil din județ. Ce l-a motivat să lase deoparte viața pe care o cunoștea atât de bine și care i-a adus satisfacții profesionale și financiare, cum vede dezvoltarea sectorului sanitar din Sibiu, ce speră să reușească la Spitalul Județean și cum crede că se va împăca cu sectorul public, citiți într-un interviu pe care l-a acordat Ziarului Sibiu 100%.
Cum de ați dat sistemul bancar pe sistemul public și, cu atât mai mult, pe Sănătate unul dintre cele mai problematice domenii?
Având ultimul loc de muncă la Carpatica, pe poziția de vicepreședinte al băncii, și întrucât banca a fost vândută, un asemenea post ar fi fost posibil doar la București și nu mai vreau să fac naveta la București. Așa că am decis să rămân la Sibiu. Băncile mici nu prea mai au șanse să supraviețuiască și vor dispărea din sistemul bancar, așa că nu am mai vrut sistem bancar, pentru că oferte am avut, dar de la bănci mici. La fel, băncile mari se organizează și se trece spre banca electronică, deci nu au nevoie de foarte multe persoane, au o problemă și cu personalul actual. Așa că am vrut să schimb complet și a venit această propunere, pe care, sincer, în primă fază am refuzat-o, Am plecat de la ideea de a nu încurca lucrurile. Provin dintr-un sistem privat, un sistem bancar, nu am avut legătură cu sistemul bugetar și sistemul sanitar și am considerat că poate nu sunt persoana potrivită.
Ce v-a determinat să vă răzgândiți?
Mi s-a explicat că, de fapt, se dorește o persoană care să managerieze resursele: umane, în primul rând, materiale și financiare. Am o echipă medicală competentă care se ocupă de partea de specialitate și nu rămâne decât să le asigur suportul necesar pentru ca activitatea medicală să se desfășoare în cele mai bune condiții. M-am documentat și am văzut că sunt domenii multe în care sunt promovate ca manageri persoane din sectorul economic, fiind vorba de această gestionare de resurse. Am urmat cursurile Școlii Naționale de Sănătate din București și am fost la concurs. Indiferent de ce se discută, vreau să vă spun că examenele de la București au fost extrem de dure și le-am promovat pe amândouă, fiind pe actuala funcție.
Multă lume se întreabă cum vă împăcați cu salariul de manager de spital, venind din sistemul bancar?
Categoric nu poate exista comparație! Este o diferență destul de mare și sper ca lucrurile să fie corectate un pic prin Legea salarizării unice. Chiar dacă multă lume este împotrivă, fiind creșteri de salarii în sistemul bugetar care sunt greu sustenabile, vă spun că dacă nu se va face această lege se va ajunge ca pe anumite poziții să nu poți angaja oameni. Condițiile de salarizare sunt dezastruoase. Noi, de exemplu, căutăm un inginer constructor. Sunt foarte curios cine va veni pentru că, banii pe care îi dăm noi, e clar că sunt neinteresanți. Sper să se regleze un pic, nu spun că vor fi comparabile pentru că era cu totul altă răspundere. La bancă aveam buget de 300 de milioane de euro, iar aici avem 160 milioane de lei, fără banii de investiții și dotări.
Cum se împacă ideea pe care o aveați despre activitatea din spital, înainte de a ajunge aici, și ceea ce ați găsit realmente în unitate?
Am auzit și înainte de multe dintre problemele pe care le are spitalul, dar realitatea le depășește un pic. Am fost un pic cam optimist. Sunt multe probleme, și mari, și mărunte, și chestii care ar fi putut fi rezolvate. Sunt convins că toți managerii care au fost au încercat să facă ceea ce se poate, dar, din păcate, fondurile sunt limitate și voi încerca să implic firmele sibiene.
Ce v-ați propus prin Proiectul de management?
Am făcut o analiză SWOT. Cel mai vulnerabil aspect este modul de funcționare în sistem pavilionar. Asta nu ar depinde de mine, dar este o mare mare problemă pentru că infecțiile despre care se tot discută persistă. La blocul operator s-a dat jos tencuiala complet anul trecut și s-a făcut tot ce trebuie, dar au reapărut bacteriile pentru că sunt pătrunse foarte adânc în zid. Asta este marea problemă și va putea fi rezolvată doar prin spitalul nou, dar asta nu este în competența mea. Ceea ce o să pot să rezolv sunt dotările. Nu sunt chiar multe aparate și nici nu sunt foarte scumpe, dar sunt vitale. Voi încerca să rezolv această problemă prin colaborarea firmelor sibiene. Există achiziții care sunt rezolvate de către Ministerul Sănătății, altele care vor fi făcute de către CJ, dar mai sunt pagini întregi de lucruri care nu își găsesc finanțarea. Colegii medici au stabilit care sunt prioritățile de pe această a doua listă. Un lucru care este important și nu apare pe primele liste de achiziții este ventilatorul folosit la transportul pacienților dintr o secție în alta sau către ambulanță.
Resursa umană cum o veți putea gestiona, având în vedere că mare parte din personalul medical pleacă în străinătate?
Sunt convins că toate guvernele ar trebui să investească mai mult în Sănătate și Educație și vă spun asta din punct de vedere economic. O economie puternică nu se poate face decât cu oameni bine educați și sănătoși. Sper să se rezolve această problemă cu Legea salarizării, iar dacă vom reuși să facem și spitalul nou eu sunt convins că vom avea cerere de personal, poate și de la medicii din străinătate dispuși să se întoarcă.
Ați pomenit de spitalul nou, cum vedeți realizarea acestuia?
Se poate realiza. La partea de proiectare vor fi implicați proiectanții cu care s-a discutat deja pentru cele trei spitale regionale din țară. Probabil că va fi ceva mai mic, dar se face o structură unitară și sunt proiectanți care au realizat spitale în Europa. Să zicem că, din punct de vedere al proiectului, lucrurile s-au canalizat. Vom vizita și spitalul din Bistrița, un spital modern și care am înțeles că funcționează bine. În ceea ce privește realizarea acestuia, ni s-au dat speranțe că se va ajunge la o înțelegere ca să poată fi realizat din fonduri europene.
Ce v-ați propus până la finalul acestui an?
O să încercăm să suplimentăm locurile de parcare, am identificat zone care pot fi viabilizate un pic, amenajate și se pot realiza parcări. Vrem să mutăm țevile de gaz care sunt în curte și sunt un pericol. Sunt vechi, Doamne ferește, să existe o scurgere sau să fie lovite de o mașină. Vreau, de asemenea, să terminăm reabilitarea Secției ORL. Este o mică întârziere, dar vina este și din partea noastră pentru că destul de târziu s-a dat ordin de începere a lucrărilor. Se va realiza până la sfârșitul anului. Încercăm, de asemenea, să reabilităm Chirurgia plastică și să începem reabilitarea termică a clădirii în care funcționează Chirurgia. În plus, trebuie înlocuite țevile de canalizare pentru că în fiecare săptămână trebuie să chemăm vidanja. Vreau să mai discut despre listele de așteptare pentru programări și să vedem ce putem face acolo. Nu știu dacă este deficit de spațiu, de personal, de aparatură. Vom decide după ce discutăm cu specialiștii.
Venind din sectorul privat, unde lucrurile se rezolvă mult mai repede, cum credeți că vă veți descurca cu legistația din domeniul public unde termenele de rezolvare sunt extrem de lungi?
Da, aveți dreptate. Este unul dintre motivele pentru care inițial am refuzat sectorul public. Am fost destul de circumspect. Asta este intr-adevar o problemă cu care nu știu cum o să mă obișnuiesc. Este una dintre marile provocări ale mandatului. Evident că vreau să lucrăm transparent, dar, la un moment dat, din dorința de a fi prea multă transparență se întârzie, de exemplu, procesele de achiziție astfel încât până când ajungi să cumperi ceva, s-ar putea, nu neapărat să nu-ți mai trebuiască, dar să fie tardiv. E puțin frustrant să știi că ai putea să rezolvi repede, dar nu se poate. Sper să se găsească un cadru legislativ care să asigure și transparență și operativitate.
Care considerați că sunt provocările majore ale mandatului dumneavostră?
Provocarea majoră, după părerea mea, este Secția de Neurologie care trebuie reabilitată. E însă o clădire foarte veche și s-ar putea să nu fie eligibilă pentru fonduri europene. Trebuie făcut ceva pentru că la etajul doi, chiar sub acoperiș, apar infiltrații. O altă provocare sunt listele de așteptare pentru că, pe unele sectoare, perioadele de așteptare sunt destul de lungi și creează nemulțumiri ale pacienților. De asemenea, încercăm să îmbunătățim calitatea actului medical și condițiile hoteliere, dar, nu în ultimul rând, amabilitatea personalului.
Credeți că se pot face lucruri mari cu bani puțini?
Eu cred că se pot face lucruri frumoase cu banii pe care îi avem. Dacă lucrurile se fac transparent și se cumpără ceea ce trebuie, cred că s-ar putea face lucruri mari cu banii care sunt.
Publicitate
