Cum ştim dacă am fost muşcaţi de o căpuşă?

Căpuşele fac parte din aceeaşi clasă cu scorpionii şi păianjenii – arahnide, din subclasa acarieni. Sunt paraziţi hematofagi (se hrănesc cu sângele gazdelor) şi, dacă nu sunt îndepărtate, populează o gazdă timp de câteva zile. Muşcăturile lor sunt indolore şi, de aceea, prezenţa lor nu este simţită de către gazdă. Singura cale de a infecta o nouă gazdă este contactul fizic (ele nu sar, nu zboară, dar se ataşează de corpul victimei). Se găsesc, de obicei, în iarba înaltă sau pe ramurile copacilor şi de acolo cad sau trec direct în păr sau pe tegumente. Numeroase persoane pot dezvolta reacţii alergice la căpuşe, în cazul copiilor sau al persoanelor cu imunitate scăzută, acestea putând evolua chiar şi cu şoc anafilactic. Majoritatea afecţiunilor pe care căpuşele le pot determina în organismul uman au ca principale semne şi simptome manifestări asemănătoare gripei: febră, durei de cap, greaţă, vomă, dureri musculare. Uneori, simptomele pot debuta încă din prima zi de la muşcătură, alteori, cu o latenţă de 2-3 săptămâni. Alte manifestări locale ce apar după muşcătura de căpuşă includ: – apariţia unei leziuni a pielii, caracterizată printr-o mică ridicătură dură de culoare roşiatică sau chiar dezvoltarea unei reacţii granulomatoase; – apariţia unor vezicule, pustule ulcerate, escare, alături de dureri şi tumefacţie locală. Dacă la revenirea din medii predispuse contactului cu căpuşele (excursii la ţară, la cabane, ieşiri la iarbă verde în curţi, grădini, parcuri) observăm unele dintre aceste modificări, în condiţiile actuale, este indicat să apelăm la sprijinul unui medic şi nu să tratăm cu indiferenţă o problemă ce poate deveni serioasă prin complicaţiile ei imediate sau tardive. (P) Pentru servicii profesionale autorizate de combatere a căpuşelor şi a altor vectori purtători de bacterii şi cauzatori de disconfort, ne puteţi contacta la numerele de telefon 0745.466.185, tel/fax 0269.240.809 şi la e-mail [email protected].