Interviu dr. Iulia Simina
Aerul condiționat, înghețata, ștrandurile, dormitul în cort, dușurile alternative – iată doar câteva dintre variantele pe care le avem la îndemână pentru răcorirea rapidă a organismului în perioadele cu temperaturi toride. În ce condiții trebuie acestea utilizate pentru a ne aduce beneficii maxime și pentru ce categorii de persoane se recomandă folosirea cu prudență ne spune dr. Iulia Ida Simina, doctor în Științe Medicale, medic specialist pneumolog și medic specialist pediatru.
Când și de ce trebuie folosit aerul condiționat ?
În timpul perioadelor caniculare este foarte utilă folosirea aparatelor de aer condiționat atât în încăperi (la locul de muncă, acasă sau în locuri aglomerate), cât și în autovehicule, întrucât temperaturile ambientale crescute determină alterarea unor funcții nervoase, ducând la o scădere a calității și productivității muncii și o creștere a stress-ului psihic.
Aparatele de aer condiționat permit menținerea unei temperaturi optime de funcționare a organismului în medie de cca. 33 grade Celsius la piele, cu variații între 32 și 35 grade Celsius. Aceste temperaturi de la suprafața corpului se obțin prin echilibrarea temperaturii de 37 grade Celsius din profunzimea organismului, cu cea de 21 – 24 grade Celsius din mediul ambiental, temperatura obținută prin folosirea corectă a aparatelor de aer condiționat.
Utilizarea aparatelor de aer condiționat este foarte importantă îndeosebi pentru sugarii și copiii mici, persoanele vârstnice, bolnavii de afecțiuni cardiace etc. La aceste categorii de persoane există un risc crescut de deshidratare în perioadele caniculare.
Care sunt riscurile folosirii aerului condiționat? Ce boli pot fi provocate de recurgerea la acest aparat? Cum trebuie folosit corect, mai ales în timpul perioadelor caniculare?
Riscurile folosirii aerului condiționat sunt cauzate de utilizarea incorectă a aparatului, ce presupune, de exemplu, setarea unor temperaturi foarte scăzute în încăperi, comparativ cu temperatura foarte ridicată din mediul exterior, mai ales în perioadele de caniculă. Organismul uman are nevoie de timp pentru termoreglare, iar șocurile termice, reprezentate de trecerea de la o temperatură extremă la alta, nu sunt benefice. O diferență optimă de temperatură la trecerea dintr-un mediu în altul nu trebuie să depășească 10 – 12 grade Celsius.
De asemenea, poziționarea aparatului de aer condiționat poate reprezenta sursa unor probleme de sănătate. Jetul de aer foarte rece, care se propagă cu o viteză destul de mare de la nivelul aparatului condiționat, poate determina nu doar un disconfort, dar poate să acutizeze anumite afecțiuni cronice, ca, de exemplu, astmul bronșic, rino-sinuzitele cronice, conjunctivitele cronice sau bolile reumatice. Poziționarea corectă a aparatului de aer condiționat este aceea prin care jetul de aer rece parcurge un drum cât mai lung până la contactul cu corpul uman. Deci nu se va plasa aparatul de aer condiționat deasupra patului sau deasupra locului în care petrecem cel mai mult timp pe parcursul zilei.
O problemă deosebită este reprezentată de întreținerea filtrelor aerului condiționat. Aceste filtre au rolul de a purifica aerul prin reținerea unor agenți poluanți din mediul interior (monoxid de carbon, fum de țigară, praf, polen, păr de animale etc.) sau a unor agenți patogeni ( bacterii, virusuri, spori de ciuperci, acarieni etc.). După câteva săptămâni de folosire a aerului condiționat, în cazul în care aceste filtre nu sunt curățate periodic, aparatul în sine poate reprezenta o sursă de contaminare cu alergeni sau microorganisme. Curățarea filtrelor și reviziile periodice ale aparatelor de aer condiționat reprezintă condiții esențiale pentru obținerea beneficiilor scontate prin folosirea acestui tip de aparatură.
Pentru ce categorii de bolnavi este contraindicată utilizarea aerului condiționat?
Nu putem vorbi efectiv despre contraindicații în folosirea aerului condiționat ci, mai degrabă, este vorba despre precauții în anumite situații. Este vorba despre anumite boli cronice în care aerul rece poate avea efecte nefavorabile asupra sănătății. De exemplu, în astmul bronșic aerul rece poate determina bronhospasm, cu declanșarea crizei de astm. O altă situație este cea a persoanelor care suferă de deficite ale sistemului imun și la care scăderea temperaturii de la nivelul mucoaselor poate agrava acest deficit de apărare imună. Alterarea mecanismelor de apărare imună datorată unor temperaturi prea scăzute în mediul ambiental poate favoriza apariția unor infecții respiratorii recurente, mai ales la persoanele care suferă de afecțiuni în sfera O.R.L., cum este cazul rino-sinuzitelor sau otitelor cronice sau la persoanele care sunt mai sensibile, cum este cazul copiilor mici și persoanelor vârstnice. Aceasta nu înseamnă că aceste persoane nu pot folosi aerul condiționat, ci doar este necesară reglarea optimă a temperaturii și direcționarea corespunzătoare a fluxului de aer rece.
O altă modalitate de răcorire, pe timpul verii, o reprezintă consumul de înghețată. În ce măsură acest aliment este util pentru răcorire și în ce condiții ne poate afecta sănătatea?
Prin consumul acestui aliment cu temperatură scăzută, în cantități moderate, se realizează o ușoară scădere a temperaturii globale a corpului, contribuind astfel la reducerea disconfortului produs de creșterea temperaturii ambientale.
Principiile nutritive conținute în înghețată au, de asemenea, un rol important. Astfel, înghețata făcută din lapte aduce un surplus de minerale (în special calciu și fosfor) și de vitamine, iar prin conținutul în carbohidrați, proteine și grăsimi contribuie la creșterea energiei și, totodată, la relaxarea sistemului nervos care este solicitat datorită temperaturii ambientale crescute.
Nu trebuie însă neglijat faptul că, la nivelul mucoaselor aflate în contact direct cu acest aliment, se produce o scădere a temperaturii locale, cu slăbirea mecanismelor de apărare antiinfecțioasă și cu favorizarea apariției unor infecții de căi respiratorii și digestive.
La unele piscine/ștranduri fie apa este foarte rece comparativ cu temperatura din atmosferă, fie nu există dușuri cu apă caldă, ci doar apă, uneori, chiar foarte rece. Ce efecte pot avea aceste șocuri termice asupra sănătății?
Într-adevăr, la multe ștranduri sau piscine, apa în care ne scăldăm în perioadele toride ale verii este cu mult mai rece decât temperatura mediului ambiant. Organismul nostru este astfel forțat să treacă de la o temperatură extremă la alta, fără ca acesta să fie efectiv pregătit în prealabil. Tentația este să sări direct în apa rece pentru o răcorire mai rapidă, fără a ști însă că, organismul va încerca, ulterior, să readucă temperatura optimă în corpul nostru prin producerea de căldură. Acest proces poartă denumirea de termoreglare. La baza termoreglării corpului uman stă un adevărat termostat ce se localizează la nivelul hipotalamusului, fiind responsabil de reacțiile de reglare a temperaturii corpului uman constând în principal în vasodilatație sau vasoconstricție cutanată. Toate aceste reacții au nevoie însă de o perioada variabilă de timp în care să se desfășoare.
În plus, aceste șocuri termice pot avea un impact negativ asupra stării de sănătate, în special la persoanele care suferă de afecțiuni cardio-vasculare, putând conduce chiar la deces prin stop cardio-respirator.
În aceste condiții, dușurile scoțiene (alternanța cald-rece) sunt recomandate pe timp de caniculă?
Dușurile scoțiene presupun alternanța dușului cu apă fierbinte cu cel cu apă rece. Acesta alternanță este însă benefică doar după o perioadă prealabilă de pregătire a organismului, constând în încălzirea, respectiv răcirea progresivă a apei. Ca o alternativă mai blândă la dușurile scoțiene este benefică spălarea frecventă a feței cu apă rece sau plasarea încheieturilor sub jet de apă rece timp de circa 1 minut.
Tot în perioadele caniculare, unele persoane aleg să doarmă cu fereastră deschisă. De asemenea, pentru răcorirea mai rapidă a încăperilor, se recurge la așa-zis-ul „curent”, prin deschiderea simultană a mai multor ferestre sau a ferestrelor și a ușilor. Cât de periculos este, ce efecte negative are asupra sănătățîi? Există riscul să răcească din acest motiv?
În condițiile climatice ale țării noastre, rareori temperatura exterioară scade sub 20 grade Celsius pe parcursul nopții. Aceste temperaturi nocturne sunt acceptabile și mai ușor tolerate, uneori, decât căldura insuportabilă care se degajă, chiar și pe timpul nopții, de la nivelul pereților locuințelor, mai ales în cazul locuințelor construite din beton și neizolate. În plus, fereastra deschisă permite o ventilare adecvată a dormitorului, cu împrospătarea aerului și cu favorizarea unui somn odihnitor.
Practic nu există riscul contactării unei răceli dacă dormim cu fereastra deschisă sau în așa-zis-ul „curent”, atât timp cât temperatura din dormitor nu atinge valori foarte scăzute. Doar în momentul în care organismul este forțat să suporte valori scăzute de temperatură apare o diminuare a răspunsului imunitar, cu favorizarea apariției răcelilor.
De ce trebuie să ținem cont atunci când dormim în corturi în drumeții?
Ventilația cortului trebuie să fie optimă, atât pentru a preveni supraîncălzirea interiorului, dar și pentru a combate condensul, fiind bine știut că umiditatea crescută corelată cu temperatura crescută determina un indice de disconfort termic important.
Alimentele transportate în drumeție trebuie să fie bine conservate și să nu fie perisabile, iar apa pe care o consumăm este important să provină din izvoare, de preferat amenajate. Nu se va consumă apă din aval de zonele populate sau din bălți sau lacuri.
Ușa cortului trebuie menținută închisă, astfel încât să împiedice pătrunderea insectelor sau a animalelor sălbatice. Se recomandă utilizarea de spray-uri speciale antiinsecte sau utilizarea de brățări speciale în acest sens.
Lichidele fierbinți sunt recomandate a fi consumate pe timp de caniculă? Care sunt cele mai utile pentru hidratare?
În perioadele caniculare, un rol deosebit de important în termoreglare îi revine transpirației de la nivelul glandelor sudoripare din piele. Prin transpirație se elimină o cantitate crescută de lichide de la nivelul organismului, prin procesul de evaporare. Aceste lichide trebuie însă rapid înlocuite pentru a preveni apariția deshidratării, astfel, cantitatea minimă de lichide ce trebuie consumate în sezonul călduros este de cca. 2 litri.
Nu toate lichidele sunt benefice însă pentru organism. De exemplu, se va evita consumul de alcool, cafea sau băuturile energizante, care pot accentua efectele nocive ale căldurii asupra sistemului nervos și cardio-vascular.
De asemenea, temperatura lichidelor consumate este foarte importantă. Lichidele fierbinți supraîncălzesc organismul, în timp ce lichidele foarte reci consumate în cantitate crescută determina o scădere bruscă a temperaturii corpului, cu dereglarea termostatului de la nivelul hipotalamusului. În plus, lichidele reci determină o scădere a temperaturii de la nivelul mucoaselor respiratorii și digestive, cu o scădere consecutivă a sistemului imun de apărare de la nivelul acestora și cu apariția unor infecții acute de căi respiratorii sau digestive. În concluzie, consumul de lichide la o temperatură moderată ar fi cel mai util.
Ce sfaturi aveți pentru cititori pentru a se răcori în mod corespunzător pe timp de caniculă?
În primul rând, cred că este necesară evitarea expunerii la temperaturi ridicate, mai ales în perioada amiezii, bineînțeles dacă acest lucru este posibil. Alegerea staționării în locurile umbroase, de preferat în parcuri sau în spații care sunt dotate cu aparate de aer condiționat care funcționează corespunzător.
Purtarea unor haine lejere, de culoare deschisă, confecționate din materiale naturale, de exemplu bumbac este foarte indicată.
Consumul corespunzător de lichide la temperatura camerei, fructe și legume reprezintă, de asemenea, un sfat util.
Evitarea efortului fizic în perioadele caniculare și dușurile frecvente cu apă la o temperatura moderată pot reprezenta modalități de reducere a disconfortului creat de temperaturile ridicate.
Publicitate
