Cum trebuie să se pregătească părinții care vor să conceapă un copil (II)/ Interviu dr. Livia Ognean

Tot mai multe studii indică faptul că felul în care bebelușul crește și se dezvoltă în viața intrauterină are un impact important asupra sănătății la vârsta adultă. Prin urmare, specialiștii consideră că pregătirea mamei pentru sarcină trebuie să înceapă cu cel puțin câteva luni înainte ca un cuplu să încerce să obțină o sarcină. Ce presupune îngrijirea pentru sarcină și ce pot face ambii părinți pentru a concepe un bebeluș sănătos ne spune dr. Livia Ognean, medic neonatolog în cadrul Maternității Sibiu.
( continuare din numărul trecut)
Ce analize și teste trebuie efectuate atât de mamă, cât și de tată, înainte de a procrea un copil?
Trebuie evaluate starea de sănătate a viitorilor părinţi, istoricul familial (al ambilor parteneri) care ar putea afecta viitorul sarcinii, stilul de viaţă, nutriţia şi orice aspecte care ar putea influenţa sănătatea mamei în sarcină şi pe cea a copilului, inclusiv stressul şi consumul sau contactul cu substanţe nocive. De rutină, sunt recomandate un test Papanicolau, este evaluată imunitatea pentru infecţii ale copilăriei (precum rubeola şi varicela) prin trecerea prin boală sau prin vaccinare, se efectuează teste – în acest caz, ambilor parteneri – pentru depistarea afecţiunilor cu transmitere sexuală (precum infecţia cu virusul HIV, lues, herpes, hepatită B, chlamydia, gonoree) sau alte infecţii care pot afecta fătul (infecţia cu citomegalovirus, toxoplasmoza). În cazul în care testarea dovedeşte lipsa anticorpilor pentru rubeolă sau varicelă, perioada preconcepţională poate fi folosită pentru vaccinare împotriva acestor afecţiuni care au potenţial devastator pentru făt iar dacă se efectuează astfel de vaccinări se recomandă amânarea concepţiei cu cel puţin o lună. Poate fi necesară verificarea statusului hormonilor tiroidieni şi testarea pentru afecţiuni mai rare precum toxoplasmoza. În cazul în care viitoarea mamă prezintă afecţiuni cronice (precum diabet, hipertensiune, epilepsie, astm, etc.) medicul de familie va recomanda, cel mai adesea, un consult la medicul de specialitate care tratează aceste afecţiuni pentru evaluarea riscurilor pentru sarcină şi reajustarea terapiei, acolo unde este cazul. Nu în ultimul rând trebuie efectuat grupul de sânge şi Rh-ul ambilor parteneri pentru identificarea unei eventuale posibile incompatibilităţi sangvine între mamă şi făt.
Pentru depistarea anemiei se recomandă efectuarea unei hemoleucograme, se verifică glicemia şi tensiunea arterială şi poate fi recomandată ecografia genitală pentru evaluarea aparatului genital al viitoarei mame. De asemenea, vizita la stomatolog este foarte importantă. Alte teste şi investigaţii pot fi recomandate de specialiştii consultaţi în legătură cu afecţiunile cronice ale partenerilor iar în situaţia în care obţinerea sarcinii se lasă aşteptată peste 1 an poate fi necesară consultarea unui specialist în sănătatea reproducerii şi efectuarea de teste pentru evaluarea fertilităţii, la fel, ambilor parteneri. În cazul în care în familiile partenerilor există afecţiuni genetice sau boli metabolice care au transmitere ereditară pot fi necesare consultarea unui genetician – pentru evaluarea riscului copilului de a moşteni acea afecţiune – şi chiar teste screening sau genetice înainte sau în timpul sarcinii. Şi da, evaluarea viitorului tată este extrem de importantă pentru că fătul este doar pe jumătate al mamei. Şi pentru că, deşi puţină lume ştie, e nevoie de 3 luni pentru ca spermatozoizii să se maturizeze astfel încât să poată fertiliza un ovul. De aceea şi taţii trebuie să participe la consultul preconcepţional iar acest consult trebuie să aibă loc cu minim 3 luni înainte de concepţie.
Există studii care susțin că sănătatea dentară este esențială pentru evoluția unei sarcini. Care este explicația?

Verificarea danturii înainte de concepţie şi pe durata sarcinii este mult mai importantă decât am putea crede. Studiile arată tot mai multe asocieri între sănătatea danturii şi gingiilor şi prognosticul sarcinii. Boala periodontală se asociază cu avort, naştere prematură şi preeclampsie, o afecţiune care evoluează cu hipertensiune maternă şi riscuri şi complicaţii potenţial majore atât pentru mamă cât şi pentru făt. Studiile arată că vizitele regulate la medicul stomatolog, perierea zilnică a dinţilor şi îngrijirea corectă a gingiilor pot reduce riscul de avort cu până la 70%. Vizitele regulate la stomatolog trebuie să continue şi pe durata sarcinii pentru că schimbările hormonale din sarcină cresc susceptibilitatea la boala periodontală: nivelurile ridicate de progesteron şi estrogen modifică reactivitatea gingiilor la bacteriile din placa dentară ceea ce duce la edemaţierea, înroşirea, sensibilitatea şi sângerarea gingiilor în timpul periajului dentar.
Ce vitamine și suplimente ar trebui administrate în perioada dinaintea unei sarcini ?
Preconcepţional, se recomandă administrarea de acid folic cu minim 3 luni înainte de concepţie şi, în funcţie de obiceiurile alimentare (şi trebuie ştiut că majoritatea femeilor îşi pot procura nutrienţii necesari printr-o alimentaţie variată şi echilibrată) şi starea de sănătate, medicul poate recomanda şi alte suplimente de vitamine şi minerale, precum fier, zinc, calciu, etc. dacă există deficite. Trebuie să nu uităm că o nutriţie bună a mamei este esenţială pentru o sarcină sănătoasă şi pentru creşterea şi dezvoltare normală a fătului. Atunci când dieta mamei e săracă în acizi graşi, mai ales de tipul omega 3 care sunt importanţi pentru dezvoltarea creierului şi sistemului nervos al copilului, e posibil ca medicii să prescrie suplimente de astfel de acizi graşi. Pentru a reduce riscul de defecte congenitale ale sistemului nervos şi inimii copilului, mama trebuie să continue să ia acid folic încă 3-4 luni postconcepţional. Atenţie însă, e bine ca femeile să ceară sfatul medicului în ceea ce priveşte suplimentele de multivitamine şi minerale, oricât ar părea de inofensive şi acestea, în doze prea mari, pot fi nocive iar un astfel de exemplu este vitamina A care, în exces, poate duce la apariţia de defecte congenitale la făt.
Ce se poate face pentru prevenirea diverselor infecții ce pun în pericol sănătatea viitorului bebeluș?
Listerioza, de exemplu, este o infecţie care poate fi transmisă prin consumul de brânzeturi moi sau alte produse lactate nepasteurizate, mezeluri reci, peşte sau pui crud sau insuficient preparat termic şi care poate duce la avort sau naştere cu făt mort. Sucurile nepasteurizate pot conţine bacterii precum Escherichia Coli sau Salmonella care pot îmbolnăvi mama şi pot afecta, de asemenea, prognosticul sarcinii. Pentru prevenirea infecţiilor e importantă instituirea şi respectarea următoarelor reguli: spălarea frecventă a mâinilor în timpul preparării mâncărurilor, gătirea completă a cărnii şi ouălelor, spălaţi bine fructele şi legumele, folosirea de mănuşi la grădinărit, evitarea contactului cu fecalele pisicilor şi câinilor (evitând astfel toxoplasmoza, o altă infecţie cu potenţial de a produce defecte congenitale şi infectarea produsului de concepţie) verificarea setării temperaturii frigiderului la 2-40C şi a congelatorului la sau sub 00C pentru a evita degradarea alimentelor stocate în frigider, respectiv în congelator, vaccinarea antigripală în timpul sezonului de gripă (gripa contactată în timpul sarcinii poate duce la complicaţii serioase precum pneumonia şi naşterea prematură). Precauţii deosebite – spălarea mai atentă a mânilor şi evitarea copiilor bolnavi – trebuie luate mai ales în cazul în care viitoarea gravidă sau gravida vine în contact cu copiii, mai ales mici, care deseori sunt purtători de viruşi (citomegalovirus, virusul varicelei, rubeolic etc.).
Un efort important, atât în perioada preconcepțională, cât și în sarcină, îl reprezintă evitarea toxinelor din mediu. Practic, ce se poate face la acest capitol?
În acest sens ar trebui ştiut că băile fierbinţi şi sauna pot duce la anomalii ale sistemului nervos central al fătului, la fel cum fumatul şi expunerea la fumat nu au un nivel de siguranţă pentru copil. De asemenea, fiecare medicament trebuie discutat cu medicul, la fel şi fiecare supliment de vitamine, minerale sau ierburi sau amestecuri de ierburi. Unele sunt periculoase pentru făt, altele nu au fost testate şi, de cele mai multe ori există alternative sigure pentru sarcină.
În timpul curăţeniei, acasă, purtarea mănuşilor, aerisirea frecventă a casei şi spălarea mâinilor după utilizarea produselor de curăţenie este importantă pentru prevenirea contaminării cu toxinele conţinute de aceste produse. Contactul cu toxice poate fi prezent la locul de muncă – expunere la chimicale, plumb, radiaţii, pesticide, solvenţi, produse de curăţenie, etc. – şi, în aceste condiţii trebuie discutat cu angajatorul şi medicul de familie şi specialistul obstetrician pentru minimalizarea şi chiar evitarea contactelor toxice pe durata sarcinii.
Există anumite recomandări în funcție de categoria de vârstă a părinților, necesită o pregătire diferită conceperea primului copil față de al treilea sau al șaselea, vorbim de riscuri mai mari pentru bebeluș odată ce mama concepe la vârste mai târzii?
Trebuie să ştim cu toţii că, odată cu înaintarea în vârstă, scad şansele femeilor de a rămân gravide, mai ales după vârsta de 40 de ani iar după 45 de ani şansa de a obţine o sarcină cu propriile ovule este excepţională. La 40 de ani, o femeie are şanse de a concepe cu 40-50% mai mici faţă de o femeie cu vârstă în jur de 25 de ani iar spre 43 de ani şansa scade la 1-2%. Femeile se nasc cu un număr determinat de ovule, număr care scade cu fiecare ciclu menstrual. Pe măsura îniantării în vârstă devin tot mai necesare terapiile de stimulare a fertilităţii. În plus, ovulele materne, din ce în ce mai puţine, au şanse din ce în ce mai mari să aibă probleme cromozomiale (inclusiv riscul binecunoscut pentru sindrom Down, afecţiune genetică a cărei incidenţă este maximă la vârste materne foarte mici sau, din contră, avansate) ceea ce duce la creşterea riscului de avort sau defecte congenitale la făt. Rata de avort atinge 34% la 40 de ani şi creşte la 53% spre vârsta de 45 de ani. Probleme de fertilitate pun adesea diverse probleme de ovulaţie care apar cu înaintarea în vârstă dar şi blocarea trompelor uterine (deseori ca urmare a unor infecţii genitale). Boala inflamatorie cronică pelvină – prin blocarea trompelor uterine – poate creşte riscul de sarcină ectopică. Endometrioza şi fibroamele uterine, mai frecvente la vârste mai înaintate, pot şi acestea reduce şansa de a obţine o sarcină. O altă problemă este reprezentată de creşterea riscului de complicaţii în sarcină datorate unor afecţiuni precum hipertensiunea sau diabetul zaharat sau obezitatea dar şi ca urmare a unor anomalii placentare. Creşte, de asemenea, riscul de naştere prematură, de a avea copii cu greutate mică la naştere, de naştere cu feţi morţi şi riscul de complicaţii la naştere. Iar riscurile legate de vârsta înaintată nu afectează doar viitoarea mamă ci şi viitorul tată. Deşi bărbaţii au capacitatea de a produce spermatozoizi şi de a procrea şi la vârste de 60-70 de ani, calitatea spermatozoizilor scade cu vârsta şi creşte, de asemenea, proproţional cu vârsta, riscul de defecte genetice (inclusiv pentru sindrom Down, schizofrenie şi afecţiuni din spectrul autismului). La 40 de ani riscul de a concepe un copil cu sindrom Down este de 1 din 100 şi creşte la 45 de ani la 1 din 30 de copii. Creşterea riscului pentru boli genetice este motivul pentru care, în cazul femeilor cu vârstă peste 40 de ani care doresc un copil li se recomandă teste genetice, evaluări ecografice aprofundate, amniocenteză etc.
O altă problemă care trebuie luată în considerare de femeile care doresc să obţină o sarcină după vârsta de 35 de ani este creşterea şanselor de a avea sarcini multiple (mai ales gemeni dar şi tripleţi). Experţii recomandă, din toate aceste motive şi dintr-o perspectivă pur biologică, femeilor care doresc copii să încerce să îi conceapă înainte de vârsta de 35 de ani.
Pentru fiecare nouă sarcină e bine ca părinţii să continue acelaşi „ritual”: consult preconcepţional – cu vârsta pot apare afecţiuni noi ale partenerilor -, administrarea prenatală de acid folic cu minim 3 luni înainte de concepţie, efectuarea testelor şi investigaţiilor indicate, evaluarea şi ajustarea stilului de viaţă, al nutriţiei, prevenirea infecţiilor, monitorizarea atentă a sarcinii conform indicaţiilor medicului de familie şi ale specialistului obstetrician şi ale altor specialişti consultaţi, în funcţie de posibilele complicaţii identificate legat de fertilitate, evoluţia sarcinii şi naştere. De asemenea, părinţii trebuie să ţină cont de faptul că, cu vârsta, creşte riscul de anomalii congenitale pentru făt, riscul de avort, complicaţii în sarcină şi la naştere.
Există tot mai multe cercetări în ultima vreme, care indică faptul că alcoolul consumat de părinți în perioada conceperii, poate avea efecte devastatoare asupra sănătății mentale a viitorului bebeluș. Care este părerea dumneavoastră cu privire la alcool?
Alcoolul şi nicotina (fumatul) produc mai multe leziuni fetale decât toate celelalte droguri combinate (inclusiv cele teratogene). Beneficiile pentru făt şi mamă apar din momentul reducerii sau opririi utilizării drogurilor, alcoolului şi tutunului deci cu cât mai devreme, cu atât mai bine pentru mamă şi copil. Consumul de alcool în sarcină poate duce la deces fetal, avort spontan, malformaţii (alcoolul are efect teratogen), deficit de creştere fetală, deficite funcţionale şi sindrom de abstinenţă neonatală la alcool. În literatură se descrie un spectru de anomalii secundare consumului matern de alcool în timpul sarcinii (FASD – fetal alcohol spectrum disorder), spectru care cuprinde: 1) efecte ale alcoolului (FAE – fetal alcohol effects) precum deficite cognitive, de creştere dar cu aspect facial normal al copilului; 2) defecte fetale legate de consumul de alcool (ARBD – alcohol related fetal defects): cardiace, renale, auditive, genitale; 3) afecţiuni ale neurodezvoltării legate de alcool (ARND – alcohol related neurodevelopmental disorder) precum: performanţe şcolare reduse, control scăzut al impulsivităţii, hiperactivitate; 4) sindromul de alcoolism fetal (FAS – fetal alcohol syndrome) caracterizat prin facies caracteristic, defecte cardiace, dificultăţi de gândire, vorbire, mişcare, sociale, retard mental, a cărui incidenţă este de două ori mai mare ca cea a sindromului Down, fiind a 3-a cauză de retard mental la copil, afectarea fiind permanentă, pe viaţă. Efectele alcoolului sunt dependente de doză: la 4 pahare alcool/zi riscul de sindrom de alcoolism fetal este de 20% şi creşte la 40% la 6 pahare de alcool pe zi dar riscul există şi în cazul consumului ocazional de alcool mai ales dacă se suprapune perioadelor de vulnerabilitate fetală maximă. Toţi experţii sunt de acord că nu există un tip sau doză de alcool care să fie sigure în sarcină. În plus, pe termen îndelungat, consumul de alcool se asociază cu tulburări de somn, dificultăţi de învăţare, vorbire, deficit de atenţie, coordonare, coeficient redus de inteligenţă, adaptare funcţională redusă – probleme de comunicare, adaptare socială la muncă, sensibilitate crescută la lumină, zgomote, haine, gusturi, nevoie de educaţie specială, rată crescută de criminalitate, ilegalităţi şi risc crescut de alcoolism şi nevoie de îngrijiri medicale pe viaţă.