Motivația pentru realizarea acestui articol a apărut în momentul în care, într-unul dintre hipermarketurile din Sibiu, am observat cum oamenii s-au năpustit asupra raionului de miere, cumpărând zeci de borcane la un preț surprinzător de mic: 900 de grame – 13,49 lei.
Curiozitatea m-a determinat să merg mai departe și să discut cu Bogorin Ioan, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine din Sibiu, pentru a înțelege diferențele dintre mierea autentică, produsă de apicultori, și cea disponibilă pe rafturile hipermarketurilor.
În 2023, Europa Liberă a analizat în laborator mai multe mostre de miere prelevate din supermarketurile din România, iar rezultatele sunt alarmante. Testele confirmă concluziile unei investigații a Comisiei Europene, potrivit căreia aproape jumătate din mierea importată din afara UE este contrafăcută. Nici piața din România nu este ocolită de acest fenomen, avertizează apicultorii, în timp ce procesatorii oferă propriile explicații.
„Hipermarketurile și magazinele mari comercializează, de regulă, miere provenită din import, în special din China și Ucraina, realizând diverse amestecuri. Mierea produsă de apicultorii români se regăsește rar pe rafturile acestor magazine. Deși există câteva branduri românești prezente în marile lanțuri comerciale, numărul acestora este redus”, transmite Ioan.
Aceeași sursă media a testat direct, în laborator, calitatea mierii de pe rafturile magazinelor. Au fost selectate șase borcane din trei supermarketuri, toate conținând amestecuri de miere provenită atât din țări UE, cât și din afara blocului comunitar. Prima suspiciune a fost legată de preț – specialiștii avertizează că unele produse sunt prea ieftine pentru a fi miere autentică. Experții subliniază, de asemenea, că riscul de falsificare este mai mare în cazul mierii importate din afara Uniunii Europene.
„Și marii procesatori români, pentru a reduce costurile, amestecă mierea românească cu mierea din Ucraina și China. În magazinele de specialitate, adică cele apicole, oamenii găsesc miere de la apicultori. Eu îi cunosc de 40 și ceva de ani pe toți. Sunt în jur de 700-800 de apicultori, în medie, în județul Sibiu. Părerea mea este că românul nu ajunge să consume 150-200 de grame de miere pe an, iar acest lucru se datorează lipsei de educație”, spune el.
Ioan mai menționează că aproape singura categorie de persoane care a ajuns să consume miere constant sunt pensionarii, însă aceștia nu au suficienți bani pentru a-și permite să cumpere miere de calitate.
„În țările nordice, de exemplu, consumul de miere pe cap de locuitor ajunge la 5-6 kg pe an. De ani de zile încercăm să introducem mierea în școli, însă, deși programul este aprobat, în fiecare an este eliminat de pe lista necesităților. Abia acum s-a reglementat situația etichetării, deoarece existau numeroase falsuri. Ce este menționat pe etichetă trebuie să reflecte cu exactitate conținutul. Mierea este cel mai falsificat produs din Uniunea Europeană. De exemplu, mierea de lavandă nu există în România, deoarece pentru a o produce ar fi necesare suprafețe agricole enorme, pe care țara noastră nu le deține”, adaugă Ioan.
Mierea de Manuka, noua modă
Mierea de mană și mierea polifloră montană din județul Suceava au demonstrat proprietăți similare sau chiar superioare celebrei miere de Manuka din Noua Zeelandă, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV).
Studiul, coordonat de profesorul Mircea Oroian și realizat de biologul Liliana Luca și inginerii Daniela Pauliuc și Florin Ursachi, analizează calitățile acestor tipuri de miere în comparație cu mierea de Manuka. Mierea de mană, obținută din seva copacilor precum bradul și stejarul, se distinge prin culoarea sa închisă și consistența densă, având un gust ușor caramelizat. Pe de altă parte, mierea polifloră montană este realizată din nectarul florilor și beneficiază de proprietăți terapeutice datorită diversității plantelor medicinale.
Probe de miere au fost obținute de la apicultori din zona montană a județului Suceava și analizate în Laboratorul de Depistare a Falsurilor de la USV. Rezultatele au arătat că ambele tipuri de miere respectă standardele fizico-chimice și microbiologice impuse de legislația națională și europeană, fiind comparate cu trei tipuri de miere de Manuka (MGO100, MGO250 și MGO550).
„Probele de miere de mană şi polifloră montană au fost testate pentru activitatea lor inhibitoare, dar şi bactericidă, împotriva a patru tulpini de bacterii patogene pentru om (Staphylococcus aureus, Salmonella enterica serovar Typhimurium, Pseudomonas aeruginosa şi Escherichia coli). În funcţie de tipul bacteriei, s-a dovedit că toate probele de miere de mană analizate au avut o activitate bactericidă mult mai mare decât mierea Manuka 100 şi Manuka 250, iar peste 60% dintre probe au prezentat o acţiune mai mare decât mierea Manuka 550”, susţin cercetătorii USV.
În ceea ce privește mierea polifloră de munte, cercetările au arătat că aceasta prezintă o activitate bactericidă și inhibitoare semnificativ mai mare decât mierea de Manuka. Astfel, 35% din totalul probelor de miere polifloră analizate au arătat o activitate bactericidă superioară celei a mierii de Manuka 550, iar 79% din probele poliflore au avut o activitate bactericidă mai mare decât mierea de Manuka 250 și 100.
De asemenea, probele de miere au fost testate pentru eficiența lor comparativ cu mai multe antibiotice, printre care se numără gentamicina, ciprofloxacina, ceftriaxona, tetraciclina, cefuroxima, piperacilina/tazobactam și amoxicilina/acid clavulanic. Rezultatele au indicat că mierea de mană are un efect antibacterian similar sau apropiat de cel al antibioticelor asupra bacteriilor studiate. Astfel, 89% dintre probele de mană au prezentat o activitate antibacteriană similară cu cea a antibioticelor testate pentru Staphylococcus aureus, 37% pentru Salmonella, iar 58% pentru Pseudomonas aeruginosa. Probele de miere polifloră au demonstrat, de asemenea, o activitate antibacteriană similară sau apropiată de cea a antibioticelor testate pentru agenții patogeni analizați.
Studiul realizat de cercetători a fost publicat în Scientific Reports, una dintre cele mai citate publicații științifice la nivel mondial.
„La noi în țară, mierea de mană și cea de salcâm ajung la prețuri de 40-45 de lei pe kilogram, în funcție de zonă. Deși anul trecut a fost favorabil pentru mierea de munte, recolta de miere din câmp nu a fost la fel de bună. În prezent, importurile domină piața, iar mierea de Manuka este foarte căutată”, încheie Ioan.
