Conform Organizației Mondiale a Sănătății, alcoolul este a treia cauză de boală și moarte prematură pentru populația generală, fiind implicat în producerea a peste 200 de boli somatice și psihice diferite. Pentru populația în vârstă de 15-24 ani, acoolul este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru unul din zece decese la femeile tinere și unul din patru decese la bărbații tineri.
Tinerii manifestă o tendință naturală spre un comportament de explorare în toate domeniile vieții, care poate conduce la comportamentele de risc și în ceea ce privește alcoolul. Tot mai frecvent, consumul de alcool la petreceri este însoțit de fumat și consumul de droguri ilegale, accentuând efectele negative asupra sănătății. În general, adolescenții și tinerii sunt expuși consecințelor de scurtă durată ale alcoolului, cum sunt: intoxicația alcoolică acută (ebrietatea, beția), scandaluri, bătăi, problemele cu poliția, accidentele și decesele.
În ceea ce privește efectele alcoolului asupra organismului, într-un studiu european, mai puțin de jumătate din tinerii intervievați (42%) au considerat că alcoolul ar putea avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii și doar unul din cinci a admis posibilitatea că ar putea să nu fie în stare să-şi controleze consumul. Prin urmare, tinerii au o percepție inadecvată asupra riscurilor, deoarece multe dintre dintre efectele alcoolului se instalează în timp (dependența de alcool, bolile cronice, tulburările psihice, marginalizarea socială).
În România, aproximativ 80% din adolescenții în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică și aproape o treime au trecut prin mai multe episoade de ebrietate. Vârsta medie la care tinerii încep să bea este de 14 ani, numărul băieților care încep să consume alcool dublându-se pe parcursul anilor de liceu. La vârsta de 18 ani, 15% dintre adolescenți îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru dependență de alcool. Trebuie subliniat însă faptul că, atunci când tinerii români sunt chestionați cu privire la consumul de alcool, ei sunt tentați să ofere răspunsurile pe care le consideră convenabile, chiar dacă acestea nu reflectă realitatea. Prin urmare, nivelul consumului de alcool la această grupă de vârstă este, în realitate, cu mult mai mare decât cel prezentat în statisticile oficiale, fapt subliniat de către coordonatorii studiilor europene.
Cu cât vârsta de debut a consumului este mai timpurie, cu atât este mai puternică relația sa cu dependența de alcool ca adult și cu problemele de sănătate grave. Cei mai vulnerabili la efectele alcoolului sunt adolescenții care încep să bea înainte de a împlini 15 ani. Aceștia au un risc de până la șapte ori mai mare de a deveni mari băutori față de colegii lor care încep să bea după vârsta de 20 de ani. Copiii și adolescenții sub 18 ani nu ar trebui să bea deloc deoarece pentru această grupă de vârstă nu există o cantitate „sigură” de alcool, chiar și dozele mici putând avea efecte nocive. Deși majoritatea tinerilor consumă alcool ca mijloc de distracție sau pentru a uita de probleme, cel mai important factor care influențează atitudinea tinerilor față de alcool este consumul de alcool al părinților.
Șef Lucrări univ. Dr. Sanda Dura, medic specialist psihiatru, medic specialist Sănătate Publică
CLINICA MEDICALĂ MISAN MED SIBIU
Adresa: Strada Hipodromului Nr. 3B, Sibiu, România
Telefon:
+40 369 801 555
+40 269 245 516
+40 748 200 207
Fax: +40 369 801 805
E-mail:
[email protected]
[email protected]