7.4 C
Sibiu
duminică, martie 15, 2026

Dieta vegană și riscul de cancer: Un studiu amplu leagă alimentația fără carne de un risc mai mare de cancer colorectal, dar de o protecție crescută împotriva altor cinci tipuri de cancer

Cele mai citite

Daniela Arnăutu

Unul dintre cele mai mari studii internaționale dedicate legăturii dintre dieta vegetariană și cancer aduce concluzii nuanțate: renunțarea la carne poate reduce riscul pentru mai multe tipuri majore de cancer, însă ar putea crește riscul de cancer colorectal, în special în rândul persoanelor vegane, potrivit dailymail.co.uk.

Carnea procesată, clasificată drept cancerigenă

Rezultatele apar la mai bine de un deceniu după ce World Health Organization a clasificat carnea procesată drept agent cancerigen din grupa 1 – aceeași categorie de dovezi în care se regăsesc tutunul, alcoolul sau azbestul.

Decizia s-a bazat pe cercetări care arătau că un consum zilnic de aproximativ 50 de grame de carne procesată (echivalentul a două felii de bacon) poate crește riscul de cancer colorectal cu aproape 20%. Carnea roșie a fost, de asemenea, asociată cu riscul oncologic, însă la un nivel mai scăzut de certitudine, fiind considerată „probabil cancerigenă”.

Cel mai amplu studiu despre dietele fără carne și cancer

Noua analiză, realizată de cercetători de la University of Oxford și publicată în British Journal of Cancer, a evaluat riscul pentru 17 tipuri de cancer în cinci categorii alimentare: consumatori de carne, pescatarieni, vegetarieni și vegani.

Datele au fost colectate din studii publicate între 1980 și 2010 și au inclus peste 1,8 milioane de persoane din Marea Britanie, SUA, Taiwan și India. Participanții au fost monitorizați în medie timp de 16 ani, perioadă în care s-au înregistrat 220.387 de cazuri de cancer – cel mai frecvent fiind cancerul mamar, urmat de cancerul de prostată și cel colorectal.

Ce tipuri de cancer sunt mai rare la vegetarieni

Potrivit rezultatelor, persoanele care nu consumă carne au prezentat:

  • risc mai scăzut de cancer pancreatic
  • risc redus de cancer mamar
  • risc mai mic de cancer de prostată (cu 12% mai mic la bărbații care evită carnea)
  • risc redus de cancer renal (peste 25% mai mic la vegetarieni și pescatarieni)
  • rate mai scăzute de mielom multiplu, un tip de cancer hematologic

Cercetătorii sugerează că aceste efecte protective pot fi legate de un indice de masă corporală mai scăzut, aport crescut de fibre și un consum mai redus de grăsimi saturate.

Surpriza studiului: risc mai mare de cancer colorectal la vegani

În mod neașteptat, analiza a arătat că:

  • veganii au avut un risc cu 40% mai mare de cancer colorectal comparativ cu consumatorii de carne;
  • vegetarienii au prezentat un risc aproape dublu de carcinom scuamos esofagian, una dintre principalele forme de cancer esofagian.

Aceste rezultate i-au surprins chiar și pe autori.

Posibile explicații

Specialiștii au avansat mai multe ipoteze:

Consumul redus de carne în rândul „carnivorilor” din studiu

Participanții care consumau carne aveau, în general, un stil de viață mai sănătos și mâncau cantități relativ mici, mult sub media populației.

Aport scăzut de calciu la vegani

Deficitul de calciu este considerat un factor de risc pentru cancerul colorectal. În studiu, veganii au avut cel mai mic aport de calciu, în ciuda faptului că au consumat mai multe fibre și mai puțin alcool – factori considerați protectori.

Deficiențe nutriționale potențiale

În cazul cancerului esofagian, cercetătorii au sugerat că un aport redus de proteine animale și micronutrienți precum riboflavina și zincul ar putea contribui la risc.

Cancerul colorectal, în creștere la tineri

La nivel global, cancerul rămâne una dintre principalele cauze de deces, fiind responsabil pentru aproape un deces din șase. Date internaționale din 42 de țări arată că cancerul colorectal este singura formă de cancer aflată în creștere exclusivă la persoanele sub 50 de ani, fenomen care îngrijorează comunitatea medicală.

Alimentele ultraprocesate sunt frecvent suspectate că joacă un rol în această tendință, prin conținutul de aditivi și prin reducerea aportului de fibre protectoare pentru sănătatea intestinului.

Ce înseamnă aceste rezultate pentru dieta vegană și vegetariană?

Autorii subliniază că studiul este observațional și nu demonstrează o relație directă cauză-efect. În plus, dietele vegetariene și vegane variază considerabil – ele sunt definite prin alimentele excluse, nu prin cele efectiv consumate.

Mesajul final al cercetătorilor este unul echilibrat:

Dietele bogate în fructe, legume și fibre, cu evitarea cărnii procesate, sunt asociate cu un risc redus pentru mai multe tipuri de cancer.

Totuși, persoanele care exclud complet produsele animale trebuie să acorde atenție aportului de calciu, proteine și micronutrienți esențiali, prin alimente fortificate sau suplimente.

Dieta vegană și vegetariană poate oferi beneficii importante în prevenția anumitor tipuri de cancer, însă nu este lipsită de riscuri dacă nu este atent planificată. Echilibrul nutrițional rămâne esențial, indiferent de regimul alimentar ales.

Dr. Alexandra Petria Lupu: „Mesajul cheie este individualizarea”

Ca medic internist și nutriționist, consider că datele prezentate de cercetatorii de la University of Oxford si publicate în British Journal of Cancer , subliniază un aspect esențial: nu eticheta „vegan” sau „omnivor” determină singură riscul oncologic, ci calitatea și echilibrul dietei.

Este bine documentat faptul că World Health Organization a clasificat carnea procesată drept agent cancerigen, iar reducerea acesteia este o recomandare solid susținută științific . În același timp, o dietă vegană dezechilibrată, cu aport insuficient de calciu, proteine de calitate și micronutrienți esențiali, poate crea vulnerabilități metabolice și potențial oncologice.

Din perspectiva mea clinică, mesajul cheie este individualizarea: o dietă predominant vegetală, bogată în fibre, legume, fructe, leguminoase și cu limitarea alimentelor ultraprocesate, poate avea beneficii clare în prevenția mai multor tipuri de cancer. Însă excluderea completă a produselor animale necesită planificare atentă și, uneori, suplimentare, pentru a preveni deficiențele nutriționale.

În concluzie, nu vorbim despre „dietă bună” versus „dietă rea”, ci despre echilibru, diversitate și adecvare nutrițională pe termen lung, adaptate fiecărui pacient, spune medicul nutriționist sibian Alexandra Petria Lupu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

spot_img
Cick spot_img
Ultimele știri

FOTO/ULTIMA ORĂ: O sibiancă de 16 ani s-a răsturnat cu mașina pe Maramureșului

Două tinere în vârstă de 16 au fost rănite, duminică seara, în urma unui accident rutier produs pe strada...

Publicitate

spot_img

Știri pe același subiect