Cancerul pulmonar este cea mai întâlnită problemă de sănătate în întreaga lume, fiind una dintre principalele cauze ale deceselor înregistrate la nivel mondial. Din păcate, România nu face excepție, iar medicii au constatat că 85% dintre pacienții care suferă de această maladie sunt fumători cronici. „Cel mai bun tratament pentru cancerul bronhopulmonar este să nu te apuci de fumat”, spune Adrian Moga, medic primar Oncologie și Radioterapie, coordonatorul Centrului de Radioterapie. Specialistul sibian vorbește, de asemenea, despre incidența acestei boli în România, simptomele care trebuie să dea de gândit, dar și ce este de făcut în cazul îmbolnăvirii.
„Neoplasmul (cancerul – n.r.) bronhopulmonar reprezintă cea mai comună şi letală neoplazie, fiind una din principalele cauze de deces în cele mai multe ţări ale lumii”, explică dr. Adrian Moga.
Neoplasmul bronhopulmonar este o boală silenţioasă, majoritatea cazurilor având o evoluţie asimptomatică. În lipsa unor metode eficiente de screening, în momentul diagnosticului, 55% din pacienţi se prezintă cu metastaze, aproximativ 30% se prezintă cu boală avansată loco-regional şi numai 15% în stadii localizate.
„Pacientul fumător se prezintă destul de târziu la medic. Are impresia că tușește din cauza țigărilor și, în momentul în care începe să scuipe sânge, se sperie și vine la medic. Cel mai bun tratament pentru cancerul bronhopulmonar este să nu te apuci de fumat”, spune medicul Adrian Moga.
Profilul pacientului cu neoplasm bronhopulmonar în România:
85% sunt fumători cronici
apare preponderent la bărbaţi, dar este în creştere la femei
50% dintre pacienţi au vârste cuprinse între 45 şi 65 ani
educaţie medicală precară ce determină o prezentare tardivă la medic
sub 5% sunt descoperiţi întâmplător, la controale medicale de rutină
în momentul diagnosticului doar 25% din cazuri sunt operabile
fără tratament, majoritatea pacienţilor decedează în primul an de la diagnostic
„Un oraș de mărimea Bucureștiului dispare în fiecare an din cauza cancerului pulmonar. Dacă se prăbușește un avion, este breaking news, toată lumea face mare tam-tam, dar când mor atât de mulți oameni din cauza cancerului pulmonar, nimeni nu face nimic”, mai spune dr. Adrian Moga.
Fumatul este principalul factor etiologic acceptat în cancerul bronhopulmonar. Studii efectuate de Institutul Naţional de Cancer din SUA au evidenţiat faptul că fumatul este incriminat, în etiologia cancerului pulmonar, la bărbaţi în 91% din cazuri, iar la femei în 77% din cazuri.
Riscul de a dezvolta un cancer pulmonar creşte odată cu numărul de ţigări fumate pe zi, durata fumatului, vârsta debutului obiceiului de a fuma, tipul de ţigări fumate, amplitudinea inhalării, tipul de tutun şi gudronul din ţigări. În general, un fumător de 40 ţigări pe zi are şanse să trăiască cu opt ani mai puţin decât un nefumător.
În stadiul incipient boala este, de regulă, asimptomatică sau oligosimptomatică, confundându-se cu cele de bronşită tabagică.
Debutul clinic al bolii se poate prezenta sub tablouri variate acute (pneumonie), subacute (pseudogripal, pleuretic ) sau discrete (spute hemoptoice, astenie).
Accesul rapid la un tratament multidisciplinar îmbunătăţește pronosticul cancerului pulmonar.
Investigaţia radiologică are un rol primordial în depistarea şi diagnosticul cancerului bronhopulmonar şi aceasta datorită lipsei de specificitate a simptomatologiei clinice, mai mult chiar, a unei lipse de simptomatologie clinică în fazele incipiente sau chiar mai avansate.
Când suspiciunea clinică și imagistică de cancer pulmonar este ridicată, accesul la medicul specialist pneumolog ar trebui să fi e cat mai rapid (maximum o săptămană).
Bronhoscopia permite diagnosticul anatomopatologic și oferă, de asemenea, informaţii pentru stadializarea cancerului bronhopulmonar. Bronhoscopia trebuie efectuată la toţi pacienţii.
Bronhoscopia ultrasonografică (EBUS) este o tehnică relativ nouă care combină ecografia și bronhoscopia, folosind un traductor ultrasonografic miniaturizat plasat în capătul unui bronhoscop, pentru vizualizarea structurilor adiacente sau de la nivelul peretelui traheal sau bronșic.
În mod similar, endoscopia ultrasonografică (EUS) transesofagiană poate facilita prelevarea de probe din staţiile ganglionare mediastinale.
Evaluarea multidisciplinară ar trebui să concluzioneze decizia terapeutică în maximum 4 săptămani de la prima evaluare.
Radioterapia, altături de chirurgie şi chimioterapie, reprezintă una dintre modalitățile de tratament al pacientului cu carcinom pulmonar. În radioterapie, controlul local este direct legat de doză, precum și precizia tehnică cu care doza este administrată în volumul tumoral. Radioterapia cu intensitate modulată (IMRT) permite modificarea dinamică a fasciculului de raze în cursul tratamentului, făcând posibilă administrarea unor doze mai mari în aria cu tumora şi mai puțin în ariile în care există țesut normal.
Stadiul III de boală reprezintă cea mai numeroasă şi mai heterogenă categorie. Datele disponibile privind asocierile radioterapiei cu chimioterapia arată o ameliorare a supraviețuirii.
Considerăm că realizarea tratamentului concomitent chimio-radioterapic trebuie să fie dezideratul fiecărui centru care tratează complex cancerul bronhopulmonar.
Radioterapia are, de asemenea, un rol major în controlul simptomelor generate de metastazele osoase şi cerebrale. Radioterapia este eficace în tratamentul durerii cauzate de invazia peretelui toracic, a țesuturilor moi sau perineurală. Manifestările neurologice ale sindromului de compresiune medulare sunt ameliorate prin radioterapia administrată precoce.
