Potrivit statisticilor, 1 din 5 copii are probleme de vedere, iar șansele de recuperare sunt posibile îndeosebi dacă se intervine cu tratament de la o vârstă cât mai fragedă. Una dintre afecțiunile oculare des întâlnite este strabismul. Medicii atrag atenția că până la vârsta de 3 ani recuperarea vederii se face cu ușurință, între 3 și 5 ani cu dificultate, iar după vârsta de 7 ani aproape că nu mai este nimic de făcut. Care sunt cauzele care duc la apariția strabismului și prin ce metode poate fi corectat ne spune Dr. Ciprian Ionică, medic oftalmolog pediatru în cadrul Spitalului de Pediatrie Sibiu.
Ce este strabismul? Procentual, care este incidența acestei afecțiuni?
Strabismul este o afecțiune oculară în care unul sau ambii ochi deviază de la axa normală. Se estimează că 15-20% din copii au probleme de vedere, iar 5% din copii au strabism.
Această disfuncție este sesizabilă la unii bebeluși încă de la primele săptămâni de după naștere, însă uneori se rezolvă de la sine. De la ce vârstă devine îngrijorătoare această problema?
Cauzele care determină strabismul fiind multiple, este absolut necesar un consult oftalmologic pentru a fi diagnosticat și tratat corect. Cu cât amânăm vizita la oftalmolog, cu atât corectarea acestei afecțiuni devine incertă.
Care sunt cauzele care duc la apariția strabismului?
Cauzele strabismului sunt diverse. Printre ele se numără ereditatea, viciile de refracţie (sau prezenţa dioptriilor, care sunt cele mai frecvente), mai ales când sunt diferenţe de dioptrii între ochi, vederea scăzută a unui ochi din diverse motive (leziuni ale fundului de ochi, cataractă, tumori intraoculare), prematuritate, dismaturitate, afecţiuni neurologice: hidrocefalie, sindrom Down, paralizie cerebrală, afecţiuni congenitale ale orbitei sau ochiului, traumatisme cerebrale, ale orbitei sau ale ochiului și, bineînțeles, cauze necunoscute.
Ce forme de strabism pot fi corectate prin intervenții chirurgicale? După ce vârstă se recomandă intervențiile chirurgicale?
Din punctul de vedere al momentului apariției strabismului, putem vorbi despre corectarea prin intervenție chirurgicală a strabismului congenital – care apare în primele 6 luni de viață și trebuie operat cât mai repede, chiar sub vârsta de 1 an, altfel copilul riscând să nu mai dezvolte vedere binoculară normal. Strabismul apărut mai târziu se corectează chirurgical după epuizarea celorlalte forme de tratament: ochelari, ocluzie – dacă deviația persistă. Este ideal ca această operație să fie efectuată înainte de vârsta de 4 ani și jumătate dar, ca idee generală, cu cât este mai scurtă perioada de dezechilibru (între apariția strabismului și operație), cu atât sunt mai bune rezultatele.
Ce riscuri implică operația de strabism și ce presupune perioada de recuperare?
Nu sunt excluse riscurile în urma operației de strabism. Diplopia (vederea dublă) după operație este tranzitorie. Infecțiile postoperatorii (pleoapă umflată, ochi roșu, secreție muco-purulenta ce pot evolua spre celulită) sunt prevenite prin instilațiile antibiotice, antiinflamatoare și păstrarea riguroasă a igienei ochiului și mâinilor. Dacă apar semne de infecție post-operator se începe rapid tratament și pe cale generală cu antibiotice, antiinflamatoare, antialergice și toate aceste semne dispar. Incidentele intraoperatorii sunt prevenite printr-o tehnică operatorie corectă. Riscul este mai mare la strabismele complexe, cu unghi mare și la cele cu debut sub vârstă de 6 luni. Uneori tratamentul chirurgical trebuie făcut în etape datorită particularităților cazului. Tratamentul nu se încheie însă cu intervenția chirurgicală. Evoluția trebuie urmărită până la adolescență.
Poate recidiva strabismul după ce a fost operat?
Putem vorbi despre o recidivă a strabismelor mai ales atunci când copiii sunt aduși la medic prea târziu, caz în care operația nu reușește să corecteze deficiența și să scadă rata de recidivă.
La ce complicații poate duce strabismul netratat?
Pe lângă aspectul inestetic evident, pacienții pot prezența simptome precum scăderea marcantă a vederii și tulburării de coordonare a globilor oculari, care netratate, pot deveni ireversibile. Scăderea vederii este, de obicei, determinată de un strabism, dar cu ocazia examinării copilului putem diagnostica și alte afecțiuni oculare care se asociază în evoluție cu strabismul sau care îl determină. Dacă un ochi este deviat, creierul va refuză imaginea percepută neclar și o va preferă pe cea a ochiului bun, care astfel va deveni deviant. Inhibarea și suprimarea continuă a imaginilor provenite de la ochiul stabil va conduce la pierderea funcției vizuale a acestuia.
Ce recomandări aveți pentru menținerea sănătății ochilor și prevenirea acestei afectiuni?
Dacă am observat orice modificare în linierea ochilor, clipitul frecvent sau orice altă anomalie ce ne atrage atenția, trebuie să mergem la un consult cu copilul, indiferent că acesta are trei zile sau șase luni, medicul fiind singurul care stabilește un diagnostic corect și tratamentul care trebuie urmat. Până la trei ani recuperăm vederea cu ușurință, între trei și cinci ani cu dificultate, iar după vârsta de șapte ani nu mai este nimic de făcut. Cu cât mai repede intervenim în tratarea acestei patologii, cu atât mai repede obținem recuperarea capacității vizuale a ochiului strabic.