Glanda tiroidă aparține sistemului endocrin, fiind localizată în partea anterioară a gâtului la nivelul primelor inele traheale, sub mărul lui Adam. Are forma unui fluture, fiind alcatuită din doi lobi legați între ei printr-un istm.
Într-un mediu cu aport adecvat de iod, Glanda Tiroidă normală cântărește la adult, 15-20 gr. Celulele foliculilor tiroidieni produc doi hormoni principali: Tiroxina (T4) și Triiodotironina (T3) care acționează pe celulele din aproape toate țesuturile organismului uman. Hormonii tiroidieni sunt necesari pentru dezvoltarea normală a creierului și țesuturilor somatice la făt și nou-născut, deficitul acestora în viața intrauterină putând duce la afecțiuni psihice grave care pot evolua până la retard mental (cretinism gusogen) și tulburări de creștere (nanism tiroidian).
Funcțiile Glandei Tiroide
La toate vârstele, Glanda Tiroidă contribuie la reglarea nenumăratelor funcții ale organismului: termoreglarea, activitatea cardiacă (tensiunea arterială și pulsul), metabolismul proteinelor, glucidelor și grăsimilor, funcția și dezvoltarea organelor genitale. Așadar, hormonii tiroidieni sunt implicați practic în creșterea, dezvoltarea și funcția tuturor țesuturilor. Pe lângă cei doi hormoni tiroidieni menționați anterior, celulele parafoliculare secretă calcitonina care contribuie la reglarea concentrației de calciu in organism.
Afecțiunile glandei tiroide
Acestea sunt legate de producerea anormală de hormoni tiroidieni și deficitul de iod în organism. Deficitul ușor sau moderat de iod din alimente și apă, în special în zonele submuntoase și muntoase, pot determina gușa endemică. Necesarul zilnic de iod pentru organismul uman este de 150-200 mcg/zi. Carența prelungită a iodului determină sinteza insuficientă a hormonilor tiroidieni. Alți factori care împiedică absorbția iodului în organism sunt: substanțe poluante, substanțe gusogene naturale (alimentele crucifere: varza, conopida, broccolii), paraziți intestinali, factori biologici care predispun la deficit iodat (sexul feminin, vârsta tânără, pubertatea, sarcina, menopauza). Aplicarea măsurilor profilactice prin iodarea sării, apei, a alimentelor, a dus la scăderea incidenței gușii endemice. În gușa endemică, funcția tiroidei poate fi normală sau modificată spre deficit hormonal – Hipotiroidie sau spre exces hormonal – Hipertiroidie.
Tratamentul Gușii Endemice
Profilaxia se face prin administrarea iodului. În caz de Hipotiroidie se administrează hormoni tiroidieni, iar pentru Hipertiroidie se administrează blocanți ai sintezei hormonale.
Hipotiroidia
Este expresia clinică a sintezei insuficiente de hormoni tiroidieni, cu incidență mai mare la sexul feminin, între 40-60 de ani, de intensități diferite de la forma frustă, până la forma severă (mixedemul). Simptomele și semnele asociate acestei afecțiuni sunt: oboseala, somnolența, tulburările de memorie, depresie, dureri musculare și articulare, constipație, creșterea în greutate, sensibilitate la frig, senzația de sufocare, reducerea pulsului cardiac, piele uscată, edeme, căderea parului.
Cauzele cele mai frecvente care determină hipotiroidismul sunt:
– Deficitul iodat;
– Tiroidita cronică autoimună (Hashimoto) reprezintă una dintre cele mai incriminate cauze a hipotiroidismului, provocată de celulele sistemului imunitar care atacă și distrug parenchimul tiroidian;
– Sarcina se poate asocia de multe ori cu hipotiroidism, crescând riscul de naștere prematură, avort, preeclampsie și afectarea dezvoltării intrauterine a fătului;
– Tratamentele pentru hipertiroidie cu antitiroidiene de sinteză sau administrarea iodului radioactiv care distruge în timp o parte din celulele parenchimului tiroidian;
– Intervențiile chirurgicale (tiroidectomia) – extirparea parțială sau totală a tiroidei necesită tratament substitutiv hormonal pe toată durata vieții;
– Boli congenitale – agenezia tiroidiană (absența tiroidei la naștere), disgenezia tiroidiană, ectopia tiroidiană (localizarea în altă parte a tiroidei);
– Insuficiența hipofizară;
Dacă hipotiroidismul nu este tratat la timp simptomele mai sus enumerate se pot agrava și boala poate să evolueze spre forma severă (mixedem) care în cazuri extreme poate fi fatală. Diagnosticul afecțiunii se face pe baza examenului clinic și a explorărilor paraclinice (dozarea tiroxinei care de obicei este scăzută, TSH care este crescut, anticorpilor antitiroidieni, ecografie tiroidiană și scintigrafie tiroidiană).
Hipertiroidia (Tireotoxicoza)
Este afecțiunea determinată de hipersecreția hormonilor tiroidieni, cu incidență maximă între 30-40 de ani, mai frecventă la sexul feminin. Simptomatologia este polimorfă și constă în pierderea în greutate deși pacientul are un apetit crescut, transpirații excesive, intoleranță la căldură, oboseală, iritabilitate și stări de nervozitate, insomnii, tremor al mâinilor, puls crescut (tahicardie), respirație dificilă, tulburări de dinamică sexuală la bărbați și tulburări de ciclu menstrual la femei, manifestări oculare (roșeață a ochilor, hiperlăcrimare, protruzia globilor oculari).
Etiologie
Boala Basedow Graves este cea mai frecventă cauza de hipertiroidie, fiind o afecțiune autoimună în care pe lângă simptomatologia și semnele descrise mai sus, asociază și mărirea în volum a tiroidei (gușa), exoftalmie și/sau roșeața tegumentelor din regiunea pretibială. Alte cauze frecvente de hipertiroidie sunt: gușa multinodulară toxică, tiroidita subacută (inflamația parenchimului tiroidian), nodulul toxic tiroidian, hipertiroidia indusă medicamentos (amiodarona, interferon, litiu, excesul de hormoni tiroidieni pentru tratamentul hipotiroidiei, ingestia excesivă de iod), sarcina molară, coriocarcinm, disgravidia.
Diagnosticul hipertiroidiei se face pe baza examenului clinic, a istoricului medical, a explorărilor de laborator (TSH scăzut, T4 crescut). După confirmarea hiperfuncției se completează investigațiile pentru stabilirea cauzei: anticorpii antitiroidieni, ecografie tiroidiană, tireoscintigramă (scanarea tiroidei cu iod radioactiv), consult oftalmologic, consult cardiologic.
Tratamentul
Constă în administrarea de medicamente care blochează sinteza hormonilor tiroidieini, administrarea de iod radioactiv care blochează și distruge parțial parenchimul tiroidian în 3-6 luni de zile, tiroidectomia parțială sau totală.
Nodulii tiroidieni cu funcție păstrată au incidența crescută în cadrul afecțiunilor tiroidiene.
Cancerul tiroidian (papilar, folicular, medular, anaplastic) poate fi determinat de expunerea repetată la radiații (regiunea capului și a gâtului), factorii genetici (prezența la mai mulți membrii ai familiei).
Simptomele și semnele care ar trebui să ne determine să consultăm medicul specialist sunt: apariția recentă a unui nodul în zona gâtului, dureri la nivelul gâtului, dificultăți la înghițire și respirație, tuse frecventă fără alte cauze. Cel mai frecvent, afecțiunea este descoperită întâmplător în timpul altor consulturi sau prin efectuarea ecografiei tiroidiene. Diagnosticul de cancer tiroidian presupune, pe lângă investigațiile efectuate pentru diagnosticul afecțiunilor prezentate mai sus, și puncția biopsie cu ac fin a nodulilor suspicionați. Dacă este diagnosticat la timp, cancerul tiroidian poate fi tratat chirurgical (tiroidectomie totală) și/sau tratament cu iod radioactiv, mai rar chimio/radioterapie. Tratamentul diferă în funcție de stadiul bolii, vârsta pacientului și tipul cancerului. În stadiul incipient șansele de tratament sunt crescute.
Profliaxia
Prevenirea afecțiunilor tiroidiene se realizează printr-un stil de viață sănătos, cum ar fi: dieta cu consum echilibrat de fructe, legume, pește, ulei de măsline, nuci, avocado. De evitat produsele procesate, bogate în grăsimi, zahăr, conservanți și consumul în exces ale legumelor crucifere (varză, conopidă, broccoli). Nu în ultimul rând, controlul medical periodic vă poate ajuta la diagnosticarea precoce a afecțiunilor glandei tiroide!
Dr. Dan DRAGOMIR, medic specialist endocrinologie
CLINICA MEDICALA MISAN MED SIBIU
Adresa: Strada Hipodromului Nr. 3B, Sibiu, România
Telefon:
+40 369 801 555
+40 269 245 516
+40 748 200 207
Fax: +40 369 801 805
E-mail:
clinica@misanmed.ro
misanmed@yahoo.com