Pancreatita acută este o inflamare gravă a pancreasului, ce necesită intervenții medicale de urgență. Această afecțiune este tratată cu succes de chirurgii sibieni prin laparoscopie, intervenție utilizată în Sibiu pentru prima dată în România, în urmă cu 12 ani. Prin această metodă, atât mortalitatea, cât și recuperarea postoperatorie sunt reduse semnificativ. Condiția este ca bolnavul să se prezinte la medic în cel mai scurt timp de la declanșarea simptomelor. Cum să recunoaștem un episod de pancreatită acută și cum poate fi tratată, ne spune acad.prof.univ.dr. Dan Sabău, șeful secției Chirurgie II, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
Ce este pancreatita acută?
Extrem de gravă şi frecventă în judeţul Sibiu, pancreatita acută denumită de altfel şi ”marea dramă abdominală” este o boală plurietiologică, cauzată de diverși factori: litiază biliară, consum de alcool, dislipidemii, alergii, vasculopatii etc.
Când se produce un astfel de episod?
Cel mai frecvent, pancreatita acută se declanşează pe fondul litiazei biliare, odată cu consumul de grăsimi asociate cu alcool (bere, vin, alcool rafinat). Ambele sexe sunt aproximativ egal afectate.
Care sunt simptomele care trebuie să îngrijoreze o persoană care se confruntă cu această afecţiune?
Simptomele cele mai frecvente şi alarmante ale acestei boli sunt de regulă asociate şi dominate de durere atroce în etajul abdominal superior (durere așa-zisă ”în bară” sau ”în centură”), vărsături incoercibile (nestăpânite), stare generală afectată semnificativ, tulburări de conştientă, puls accelerat, tranzit intestinal dificil până la absenţa tranzitului, incapacitatea de alimentare, hipertensiune arterială, distensie abdominală.
La ce complicaţii poate duce neprezentarea la medic?
Neprezentarea la medic poate duce la deces. Chiar şi sub tratament, formele severe pot duce la exitus la jumătate din pacienţi, mai ales în cazul prezentărilor tardive. Soluţia este tratamentul precoce, aplicat cât mai repede după declanşarea simptomelor.
În cât timp trebuie acţionat pentru ca viaţa pacientului să nu fie pusă în pericol?
Intervenţia medicului trebuie să fie imediată, eficientă, complexă, cu scopul de a anula enzimele digestive circulante, de a bloca secreţia acestora şi de a asigura evacuarea lor în tubul digestiv (acolo unde le este locul). Măsurile terapeutice sunt medicale şi chirurgicale, aplicate rapid într-o aşa zisă ”fereastră terapeutică” (între 72 de ore şi 7 zile). Instituite la timp, măsurile terapeutice ”agresive” pot duce la o reducere semnificativă a mortalităţii şi morbidităţii (sechele, viteză de vindecare, implicare a altor organe şi sisteme). Ratarea startului şi a utilizării ”ferestrei terapeutice” duce la agravarea bolii.
Prin ce modalităţi se poate pune un diagnostic exact?
Diagnosticul exact se pune pe datele clinice (simptome, semne, anamneză), alături de date de laborator şi examinări imagistice (ecografie abdominală, tomografie computerizată, rezonanţă magnetică – RMN).
Cum se tratează pancreatită acută – în toate cazurile este nevoie de intervenţie chirurgicală?
Tratamentul este complex medical şi chirurgical, după cum spuneam, şi, în cea mai mare parte a cazurilor, chirurgia este inevitabilă, majoritatea cazurilor de pancreatită acută fiind determinate de existenţa litiazei biliare (pietre la fiere). Dar, chirurgia aplicată precoce, în diverse variante şi mai ales laparoscopic, reduce semnificativ morbiditatea (suferinţe complexe asociate postoperator) şi mortalitatea postterapeutică. Este de menţionat că intervenţiile laparoscopice se practică cu succes de cca 12 ani în Sibiu în Clinica Chirurgie 2, pentru prima oară în România cu rezultate spectaculoase, anulând mortalitatea ani de zile şi evitând intervenţii agresive, cum ar fi laparostoma (lăsarea deschisă a abdomenului pe termen lung, ceea ce produce o suferinţă severă imediată, până la riscul de deces, iar în timp necesită reintervenţii chirurgicale cu riscuri pentru pacient).
Cât durează în medie, ce şanse de reuşită există şi ce riscuri implică operaţia de pancreatită?
Riscurile operaţiei sunt prezente, dar cu atât mai mici cu cât echipa este mai antrenată. Chirurgia clasică în optică tradiţională îşi propunea tratamentul complicaţiilor şi nu al pancreatitei, ci al efectelor ei. Optică modernă, iniţiată şi aplicată de noi pentru prima dată în România, este aceea că trebuie rapid tratată cauza, blocate mecanismele pancreatitei pe toate căile încă de la declanşare şi în condiţiile intervenţiei laparoscopice. De altfel, de aproximativ 4-5 ani chirurgiile europeană şi americană recunosc ferm superioritatea laparoscopiei, care în condiţiile experienţei, devine o cale sigură şi nu o aventură. Tratată la timp, pancreatită acută are mari şanse de succes. Neglijată, pancreatita este o boală mortală.
În cât timp se recuperează pacientul după operaţie şi ce măsuri (din punct de vedere alimentar, al mişcării) trebuie să respecte?
Recuperarea pacientului după o astfel de boală şi, în general, după o lungă internare menită să corecteze mecanisme şi deficienţe metabolice presupune între 40 şi 60 de zile în absenţa complicaţiilor. Formele uşoare de pancreatită se pot recupera mai repede. Pacientul recuperat după pancreatită acută necesită un regim prudent igienodietetic şi evitarea cu fermitate a condiţiilor de declanşare a bolii (grăsimi, alcool, mâncăruri greu digerabile, oboseală extremă). De regulă, urmarea este pancreatita cronică reziduală şi/sau eventualitatea recăderilor de pancreatită (relapsing pancreatitis).
Din punct de vedere al recuperării fizice, al integrităţii peretelui abdominal, al capacităţii pacientului de reintegrare socioprofesională, varianta chirurgicală laparoscopică este net superioară agresivităţii chirurgiei clasice frecvent invalidantă, cu excludere profesională şi limitare socială.
Cum pot fi prevenite crizele de pancreatită acută?
Crizele de pancreatită acută pot fi prevenite prin respectarea unui regim alimentar sănătos, prin evitarea abuzurilor de grăsimi şi alcool, prin extirparea la timp a colecistului cu litiază și tratarea dislipidemiilor.
Publicitate
