În sezonul rece, frigul, ceața și curenții de aer cu umiditate ridicată determină agravarea unor afecțiuni cronice. Printre acestea se numără și cardiopatia ischemică, una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare. Prin urmare, în această perioadă bolnavii trebuie să respecte anumite măsuri de precauție pentru a evita complicațiile. Care sunt cauzele, simptomele și regimul de viață în diagnosticul de cardiopatie ischemică ne spune prof.dr.univ. Ioan Manițiu, medic primar cardiolog.
Printre bolile care se agravează în sezonul rece se numără și cardiopatia ischemică, boala cardiovasculară care omoară cei mai mulți oameni la nivel mondial. Ce înseamnă această afecțiune și care sunt cauzele care o produc?
Cardiopatia ischemică sau boala cardiacă ischemică este expresia modificărilor vaselor inimii în sensul micșorării lumenului cu consecințe privind scăderea fluxului de sânge (aport de oxigen și substanțe nutritive) necesare structurilor cardiace în repaus sau efort.Se modifică balanța dintre cerere și ofertă. Cauza principală a acestor modificări o reprezintă ateromatoza, adică depunerea de lipide (grăsimi patologice) în pereții arteriali, cu reacția secundară patologică a straturilor arterelor. Această boală a arterelor este generalizată, dar cu manifestări segmentare (a vaselor cerebrale, inimii, vaselor membrelor, în general inferioare,etc.).Sunt si alte cauze, cum sunt inflamația pereților arteriali, punte musculară, anomalii congenitale, spasme vasculare, suferința vaselor mici. Ateromatoza este boala grăsimilor sangvine și a pereților arteriali, (endoteliu) de cauze fie genetice, fie determinate și/sau agravate de hipertensiunea arterială, obezitate, diabet zaharat, anemie, sedentarism,stres, fumat, dietă bogată în grăsimi saturate, droguri etc. Ori tocmai aceste cauze sunt și factorii de validare pentru această boală, cu apariția simptomatologiei de tipul durerilor, tulburărilor de ritm și conducere, sufocărilor, sincopei, morții subite,
Este sigur că are o largă răspândire si o mortalitate ridicată.
Ce simptome manifesta un bolnav care suferă de cardiopatie?
Unele simptome sunt “clasice”, de tipul durerilor localizate pe toracele anterior, constrictive, de diferite intensități (arsură, disconfort,constricție, de foarte mare intensitate), propagate spre umărul stâng,brațul stâng, mandibular,în spate.Durata este variabilă, 10-15 minute diferențiind angina pectorală de infarctul miocardic. Între cauzele care o provoacă se numără emoțiile, efortul fizic, expunerea la frig, greșeli alimentare, valori tensionale ridicate.Trebuie să menționăm că pot lipsi aceste dureri și pacientul poate prezenta grețuri și vărsături,transpirație, astenie instalata brusc, sufocare, palpitații, stare de rău general cu scăderea tensiunii arteriale, moarte subită etc. Astfel, bolnavul poate primi diagnosticul de angină pectorală, sindrom coronarian acut (infarct miocardic).
La ce vârstă se poate instala această afecțiune?
Afecțiunea este prezentă la ambele sexe, la vârste medii,vârstnici, dar și la tineri.
Prin ce metode poate fi diagnosticata?
Este foarte important ca populația să cunoască aceste simptome pe baza cărora trebuie să alarmeze sistemele de urgență medicală ( medici de familie, SMURD, unități de urgență). Ca atare, consultul medical, electrocardiograma, analizele de sânge (troponimă), ecocardiografia, angiografia cu substanța de contrast coronariană pot aduce contribuții importante de diagnostic. Medicul specialist urgentist, cardiolog, va dicta aceste examinări.
Ce tip de tratament presupune această afecțiune și în ce măsură poate fi vindecată?
Tratamentul este complex, sub îndrumarea medicului de familie, cardiologului: schimbarea stilului de viață, evitarea sedentarismului, renunțarea la fumat, dieta mediteraneană, dieta adresată bolilor asociate, efort fizic corespunzător, medicația de tipul statinelor, beta blocantelor, nitrați, antiagregante, implantarea de stenturi, by-pass coronarian, tratamentul complicațiilor.Toate aceste măsuri cresc calitatea vieții, evită decesul, prelungesc durata de supraviețuire.
Ce precauții trebuie să își ia în sezonul rece persoanele care suferă de cardiopatie ischemică?
Evitarea expunerii la frig, efortului de mers prin zăpadă prelungit sau alte eforturi în frig, folosirea de nitroglicerină preventiv, îmbrăcăminte adecvată, corectarea hipertensiunii arteriale, folosirea de băuturi calde, dar nu alcool.
Având în vedere că și crizele de cardiopatie pot fi dureroase, care este diferența dintre acestea și durerile provocate de un infarct miocardic?
Durerea de tip cardiac se numeste angină pectorală.Dacă aceasta își schimbă caracterul descris mai sus, adică devine mai intensă, are o durată prelungită ( mai mare de 15-20 minute), mai frecventă, se asociază cu transpirații, grețuri, vărsături, astenie, palpitații, sufocare, probabil situația este mai gravă spre infarct miocardic.
Cum trebuie să acționăm dacă suspectăm că o persoană din jurul nostru este în pragul unui infarct?
Categoric, semnalarea serviciilor medicale de urgență. Până ajunge ambulanța, pacientul întrerupe efortul fizic, se așază în poziție confortabilă, poate folosi nitroglicerina, dar nu abuziv (poate accentua scăderea tensiunii arteiale).
Ce regim de viață trebuie să adopte persoanele care suferă de cardiopatie?
Răspunsul este foarte complex. Medicul este de mare ajutor, cu sfaturi legate de schimbarea stilului de muncă, inserția socială, profesională, recuperarea prin efort, medicația adecvată pentru boala propriu-zisă, boli asociate.
Ce recomandări alimentare aveți pentru bolnavi îndeosebi în sezonul rece?
Celor bolnavi de inimă li se recomandă consumul de fructe și legume, pâine integrală, carne slabă, pește, sucuri naturale din morcovi, țelină, spanac; ceaiuri de plante, pentru inimă și diuretice: măceșe, coacăze negre, păducel, mure, talpa gâștii, tei, valeriană. Atenție, nu exagerați cu carnea de porc, mezelurile, prăjelile și condimentele sau dulciurile rafinate. Mâncați echilibrat evitând excesul de sare și alcool.
Cum poate fi prevenită îmbolnăvirea organismului de cardiopatie?
O viață sănătoasă: socială, profesională, evitarea sedentarismului cu promovarea mișcării zilnice, săptămânale, cu durată adecvată, evitarea fumatului, obezității, dieta de tip mediteranean, tratarea bolilor asociate.
Publicitate
