DR. LIIANA PRODAN: Doar 5 % din cazurile de Parkinson, cauzate de mutaţii

Tremuratul incontrolabil al mâinilor, brațelor, picioarelor sau bărbiei este doar unul dintre simptomele bolii Parkinson. Această maladie afectează, însă, organismul și la nivelul memoriei, vorbirii, provocând depresie și chiar halucinații. Cum pot fi ameliorate simptomele bolii Parkinson și care este stilul de viață recomandat pentru cei care suferă de această afecțiune ne spune dr. Liiana Prodan, medic primar neurolog, medic specialist psihiatru – doctor în Știinte Medicale, în cadrul Spitalului Clinic Județean și de Urgență Sibiu.
 
Care este incidența acestei boli și la ce categorii de populație poate apărea?
 
Conform studiilor de prevalență disponibile, în întreaga lume sunt aproximativ 6 milioane de persoane cu boala Parkinson, iar în România aproximativ 75.000 de persone. Frecvent, se consideră că afectează predominant persoane cu vârsta peste 65 de ani, dar poate surveni şi la vârste tinere.
 
Cum ne putem da seama că suferim de boala Parkinson? Care sunt primele simptome?
 
Pentru cei mai mulți pacienți, dar și medici, tremorul este cel care atrage atenția și face legătura cu boala Parkinson. Însă, primele simptome sunt cele non-motorii, oboseala, tulburările de somn, scaderea simțului mirosului, salivația excesivă, transpirația excesivă, constipația, tulburările urinare, confuzia, depresia sau anxietatea, care frecvent trec neobservate de pacient sau anturaj și preced simptomatologia motorie cu câțiva ani. Semnele motorii cum ar fi: tremorul extremităților, rigiditatea musculară, bradikinezia, tulburările de mers și atitudinea „înghețată” (diminuarea numărului de mișcări cu „sărăcirea” comportamentului motor – clipit rar, fața devine imobilă, poziția pe scaun fixă, neajustată) sunt cele care atrag atenția asupra bolii Parkinson.
 
Prin ce metode și investigații se diagnostichează această boală?
 
Diagnosticul de boala Parkinson se bazează pe evidențierea clinică a tabloului motor de parkinsonism asociat sau nu și cu alte semne non-motorii, urmat de realizarea unui diagnostic diferențial cu alte afecțiuni care pot avea un tablou clinic asemănător. Alături de examenul clinic, investigația obligatorie de efectuat de primă linie este examenul imagistic CT sau IRM cerebral, investigații care pot exclude cele mai multe dintre afecțiunile însoțite clinic de parkinsonism. În situații particulare, în care prin metodologia de mai sus nu se poate stabili cu certitudine diagnosticul de boală Parkinson, se poate efectua examen radio-izotopic cu trasori speciali (DAT-scan).
 
Cum evoluează starea pacientului care suferă de Parkinson?
 
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă, cu evoluție progresivă, pas cu pas. În stadiile avansate poate fi invalidantă. Stadiile bolii sunt cuantificate, în funcție de gravitatea semnelor motorii, precum și capacitatea pacientului de a efectua activitățile fizice. În stadiile avansate ale bolii apar fluctuații ale simptomelor pe parcursul zilei (alternarea perioadelor în care tratamentul controlează adecvat simptomele cu perioade în care simptomele sunt prezente), limitarea semnificativă a activităților zilnice, pierderea gradată a independenței, mersul se alterează progresiv, devine imposibil, tulburări de mișcare și vorbire, tulburări de memorie, depresie, halucinații.
 
În prezent, din câte știm, nu există un remediu pentru această boală. Totuși, ce opțiuni de tratament pentru ameliorarea simptomelor avem la dispoziție?
 
Tratamentul în boala Parkinson este un tratament simptomatic, așadar boala nu se vindecă, însă oferă un control al simptomatologiei. Inițierea terapiei precoce, în stadii incipiente ale bolii, conform studiilor, asigură un control mai îndelungat al simptomatologiei. În România dispunem de toate oportunitățile terapeutice aprobate în Europa, chiar și pentru stadiile avansate ale bolii.
 
Care sunt cauzele apariției acestei afecțiuni?
 
Cauzele apariției bolii Parkinson nu sunt cunoscute, dar cercetătorii consideră că determinismul bolii este multifactorial și este recunoscut factorul genetic (au fost identificate mai multe gene) alături de factorii de mediu (precum expunerea la ierbicide / pesticide / metale grele) precum și rolul altor factori (traumatismele craniene repetate, tipul de personalitate etc.) care joacă un rol important în declanșarea bolii. În cazul bolii Parkinson, doar 5 % din totalul cazurilor sunt cauzate de mutaţii genetice. Factorii de mediu incriminaţi determină declanșarea procesului accelerat sau prematur de degenerare.
Simptomele în boala Parkinson devin manifeste atunci când nivelul dopaminei din creier scade peste 50-70% față de valorile normale.
 
Care sunt principalele recomandări pe care le aveți pentru bolnavi?
 
Să se prezinte la medic atunci când observă modificări ale stării de sănătate. Să fie deschiși și comunicativi, încrezători, pentru că și în boala Parkinson, ca de altfel în orice patologie, diagnosticul și tratamentul precoce sunt benefice. Pacienții aflați în tratament să respecte tratamentul recomandat, să comunice medicului noi simptome apărute și, în plus, să nu uite de exercițiul fizic zilnic necesar îndeosebi pentru menținerea unei posturi corecte.
 
 
Ce putem face pentru a preveni Boala Parkinson?
 
În primul rând trebuie eliminaţi factorii de risc cunoscuți care pot declanşa sau agrava o boală. Asocierea determinismului genetic cu factorii de mediu poate determina și agrava boala. Sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, bogată în carbohidraţi şi grăsimi saturate sunt dăunătoare şi în cazul bolilor neurodegenerative. Oamenii ar trebui să aibă o alimentație echilibrată, un tonus psihic și o atitudine pozitivă, comunicare interpersonală  curentă, să mențină o activitate cognitivă timp îndelungat (citit activ, calcul, jocuri de perspicacitate), să renunțe la privitul îndelung la televizor şi să desfăşoare activitate fizică moderată. La nivel național există Asociația Antiparkinson Romania la care pot apela, se pot înscrie și pot participa activ la proiecte nationale adresate pacienților cu boala Parkinson.