Dr. Livia Ognean: Tot mai mulți prematuri născuți la limită au putut fi ajutați să supraviețuiască

Nașterea la termen are loc între 37 de săptămâni împlinite și 41 de săptămâni de sarcină. Prin urmare, bebelușii născuți înainte de 37 de săptămâni sunt considerați prematuri. Potrivit medicilor, înainte de 28 de săptămâni  fiecare zi petrecută de copil în uter este importantă pentru supraviețuire. Ce măsuri speciale de îngrijire necesită un prematur, ce contribuie la maximizarea șanselor la viață și care sunt etapele de dezvoltare ale unui nou-născut înainte de termen ne spune dr. Livia Ognean, medic primar neonatolog în cadrul Maternității Sibiu
Care sunt principalele probleme de care suferă un bebeluș născut prematur?
Însuși termenul „prematur” descrie în bună măsură problemele acestor copii. Este vorba, în principal, de o imaturitate a dezvoltării și funcționării tuturor organelor și sistemelor organismului. Cu cât copilul se naște mai prematur, la mai puține săptămâni de sarcină, cu atât această imaturitate este mai accentuată și măsurile de îngrijire și tratament care să asigure supraviețuirea devin tot mai complexe și șansa de supraviețuire scade. În cazul nașterii înainte de 28 de săptămâni, fiecare zi petrecută de copil în uter este extrem de importantă pentru supraviețuire. Pentru a trăi, prematurul are nevoie în mod esențial să respire, să îi bată inima bine, să se poată alimenta, să aibă rinichi funcționali care să elimine din organism reziduurile, dar mai ales are nevoie de un creier sănătos și funcțional care să coordoneze toate aceste activități. Prematurii au, cu cât sunt mai mici, probleme de respirație, probleme de trecere a sistemului cardio-circulator de la circulația intrauterină la cea extrauterină, complet diferită, dificultăți de alimentație, de digestie, de funcționalitate renală și au mari riscuri legate de sistemul nervos central. Creierul are o perioadă de dezvoltare intensă în ultimul trimestru de sarcină și de aceea, prematuritatea și complicațiile sale, survenind într-o perioadă de maximă vulnerabilitate a creierului pot fi urmate de probleme neurologice și de dezvoltare, uneori, pentru toată durata vieții.
Ce măsuri speciale de îngrijire necesită un prematur?
Așa cum spuneam, cu cât un prematur se naște mai devreme cu atât vor fi mai complexe măsurile de îngrijire și tratament. În general însă, toți prematurii au nevoie de mai multă căldură, deci de incubatoare. Apoi, cele mai frecvente probleme sunt cele de respirație. Prematurii mari pot avea nevoie doar de puțin oxigen sau de suport presional, dar cei mai mici dintre ei pot fi dependenți de aparate de respirație timp de luni de zile. Pentru a menține buna funcționalitate a inimii pot fi necesare medicamente diverse. Laptele matern este esențial pentru că sistemul digestiv, intestinul prematurului nu este suficient de matur pentru a tolera formula și, în lipsa laptelui matern prematurii riscă o complicație deseori mortală numită enterocolită ulcero-necrotică. Rinichiul are și el o perioadă de funcționalitate redusă, proporțională ca durată și severitate cu gradul de prematuritate. În ceea ce privește îngrijirea de rutină aceasta trebuie să respecte faptul că prematurul este vulnerabil inclusiv la zgomote, lumina prea puternică, durere, iar uneori, chiar și la atingere. De aici conceptul de îngrijire developmentală, concept aplicat de Sibiu de foarte mulți ani în îngrijirea prematurului. Fac parte din acest concept evitarea zgomotelor puternice, a luminii intense, respectarea somnului prematurului, gruparea manevrelor de îngrijire, îngrijirea de tip cangur, stimularea prin atingere și masaj blând etc. În esență, aceste măsuri sunt adaptate vârstei de gestație și problemelor medicale ale fiecărui prematur în parte, fiind individualizate pentru că, la fel cum nici un copil nu este la fel cu altul, nici prematurii nu sunt toți la fel.
Ce anume sporește șansele de supraviețuire pentru prematuri?
Puțină lume știe, din păcate, că din 2006 funcționează în România o legislație a regionalizării asistenței materno-infantile. Conform acestei legislații, maternitățile sunt împărțite pe nivele de competență – în funcție de dotarea cu echipamente, dar și de pregătirea profesională a personalului și accesul la specialități conexe – nivelul I fiind cel mai redus, cu drept de a îngriji doar sarcini și nou-născuți fără risc, iar nivelul III este cel mai ridicat, fiind acordat maternităților care au competența de a rezolva toate sarcinile și nașterile cu risc și de a îngriji orice fel de patologie medicală a nou-născutului și prematurului. Această regionalizare a avut și are ca scop maximizarea șanselor de supraviețuire a prematurilor și nou-născuților proveniți din sarcini cu risc și diminuarea la maxim a riscului de complicații pentru gravidă și lăuză. Ca atare primul pas după urmărirea atentă a sarcinii este nașterea în locul cel mai potrivit pentru mamă și copil. Maternitatea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu este o maternitate regională de nivel III. În cazul iminenței de naștere prematură, administrarea de corticosteroizi mamei grăbește maturarea pulmonară a prematurului diminuând considerabil riscul de complicații postnatale și sporind semnificativ șansele de supraviețuire ale prematurului. Este extrem de importantă și tratarea corectă a afecțiunilor materne pre-existente sau concomitente sarcinii. Frecvență și impact crescut au în ultima vreme hipertensiunea, diabetul și infecțiile.
Despre ce etape de dezvoltare putem vorbi în cazul unui nou-născut prematur?
Prima etapă importantă este cea petrecută în spital când, deși deseori cu complicații legate de nașterea prematură și adaptarea la viața extrauterină, prematurii trebuie să continue să se dezvolte în așa fel încât să poată pleca acasă. Pentru aceasta trebuie să poată respira singuri, să poată fi hrăniți la sân sau măcar cu biberonul, să își poată menține temperatura corpului în limite normale în afara incubatorului, să aibă o creștere constantă în greutate. A doua etapă este cea de la externare până la vârsta de 2 ani când trebuie să recupereze handicapul creat de nașterea prematură. Până la 2 ani este de dorit să ajungă la aceleași performanțe motorii și cognitive cu copiii care s-au născut la termen și împlinesc doi ani. Pentru cei mai mici prematuri este o etapă dificilă, cu multe controale, evaluări și kinetoterapie.
Ce ne puteți spune despre alimentația acestor bebeluși născuți înainte de termen?
La fel ca și pentru nou-născutul la termen, idealul este alimentația la sân. Dar pentru prematur laptele de mamă este și mai important decât pentru copiii născuți la termen datorită beneficiilor pentru imunitate ale laptelui matern și datorită faptului că laptele de mamă se adaptează perfect nevoilor copilului. În cazul prematurilor mici poate fi însă necesară folosirea de suplimente calorice sau proteice care se adaugă în laptele matern pentru a obține o creștere bună în greutate. În lipsa laptelui matern prematurii trebuie să primească formule speciale, cu mai multe calorii decât formulele pentru nou/născuții la termen.
Care sunt cauzele care duc la nașterea prematură?
În foarte multe situații, cauza nașterii premature nu este cunoscută. Între cauzele cunoscute ale nașterii premature se numără infecțiile, gemelaritatea (sarcina multiplă în general), vârsta redusă sau, din contră, avansată a mamei, primiparitatea, multiparitatea, consumul excesiv de toxice (cafea, alcool etc.), lipsa urmăririi sarcinii, afecțiunile materne asociate sarcinii (hipertensiunea, diabetul, obezitatea, afecțiunile tiroidei etc.), nașterea prematură în antecedente.
La ce probleme de sănătate sunt predispuși de-a lungul vieții bebelușii prematuri?
Dificultățile de dezvoltare sunt relativ comune la prematuri, incidența și severitatea acestora cresc cu scăderea vârstei de gestație și în prezența complicațiilor, mai ales a celor pulmonare și cerebrale. Prematurii au risc crescut pentru probleme motorii, de învățare, anomalii de comportament, probleme de vedere, auz, de integrare socială, risc crescut pentru infecții, mai ales respiratorii. De aceea, este bine ca foștii prematuri, mai ales cei mai mici și cu complicații serioase perinatale, să fie urmăriți de personal specializat. Maternitățile de nivel oferă acest tip de serviciu prin cabinetele de urmărire a nou-născutului cu risc, cabinete unde au loc consulturi și evaluări gratuite, multidisciplinare, care au rolul de a depista precoce problemele, oferind astfel șansa unei intervenții precoce. Intervențiile precoce cresc șansa la o dezvoltare normală a fostului prematur.
Ce lipsește sau este insuficient în prezent în Terapia Intensivă a Maternității din Sibiu pentru a asigura supraviețuirea și dezvoltarea normală pentru un număr cât mai mare de prematuri?
Ultimele dotări din partea Ministerului Sănătății datează din 2006-2009. La fel ca și oamenii, aparatele îmbătrânesc, se uzează fizic, se defectează și trebuie înlocuite. Neonatologia este o specialitate nouă, extrem de dinamică și apar mereu aparate, echipamente noi, mai performante, mai sigure, mai sofisticate și e firesc să ne dorim să le avem și noi pentru copiii noștri. Cu ajutorul unor astfel de aparate am coborât tot mai jos în ultimii ani pragul de la care supraviețuiesc copiii îngrijiți de noi. În ultimii ani, tot mai mulți prematuri născuți la limita viabilității, 24-26 de săptămâni au putut fi ajutați să supraviețuiască și nu oricum, ci cu rezultate bune. Nu ne-ar strica și ceva mai mult personal, nu e deloc ușor ca o asistentă să îngrijească câte 4-5 copii o dată, toți cu probleme serioase.
Care sunt recomandările pe care le aveți pentru actualii sau potențialii părinți de prematuri? Cum poate fi prevenită o naștere prematură?
Un copil este o responsabilitate pe care părinții ar trebui să și-o asume înainte de concepție. Sarcina trebuie pregătită printr-un control amănunțit al stării de sănătate înainte de concepție și trebuie urmărită atent. Evitarea factorilor de risc este cheia prevenirii multor sarcini premature. Verificarea imunizărilor înainte de concepție, a stării de sănătate în general a ambilor parteneri, tratamentul afecțiunilor depistate, controlul bolilor cronice înainte de concepție și pe durata sarcinii (hipertensiune, diabet, obezitate, afecțiuni tiroidiene), îngrijirea atentă a sarcinii, o alimentație corectă, evitarea contactului cu persoane (mai ales copii) bolnavi, evitarea noxelor, a fumatului sunt toate măsuri importante pentru un bun prognostic al sarcinii. Din păcate, cunoștințele noastre despre nașterea prematură nu sunt complete și unele mame, chiar controlând atent totul, tot vor naște prematur. Sperăm însă că anii care vor veni vor aduce cu ei și soluția ideală de prevenire a prematurității.