Odată cu încălzirea vremii, tot mai multe persoane optează pentru sport. Fie că vorbim despre alergare, drumeţii montane sau ciclism, genunchii sunt o zonă a corpului care resimte o bună parte din presiunea mişcării. Care sunt durerile de genunchi care impun vizita la medic şi investigaţii suplimentare, dar şi prin ce modalităţi putem preveni afecţiunile acestei zone, ne spune dr. Mihai Roman, medic primar ortopedie traumatologie.
Cum putem să ne dăm seama că avem o problemă de sănătate la nivelul genunchiului?
O afecţiune la nivelul genunchiului se manifestă cel mai frecvent prin durere, disconfort, jenă şi apare, de regulă, în contextul unei anumite activităţi – de la mers obişnuit, până la urcat/coborât scări, alergare, săritură sau poziţii vicioase. În anumite situaţii, genunchiul se poate umfla, iar alteori poate să apară senzaţia de instabilitate sau fenomenul de blocaj.
Ce simptome sunt îngrijorătoare atunci când alergăm – sub ce formă sunt resimţite durerile genunchiului care indică ceva mai grav?
La alergare, o afecţiune a genunchiului se manifestă, cel mai frecvent, prin durere. Durerea este simptomul principal care poate să apară în orice afecţiune a genunchiului, indiferent de gravitatea acesteia. Durerea nu este altceva decât un semnal pe care genunchiul îl emite pentru a ne atenţiona că ceva nu este în regulă. Gravitatea nu este întotdeauna proporţională cu intensitatea durerii. Durerea, în general, se accentuează odată cu progresia bolii.
Cum pot fi diferenţiate durerile şi cum poate fi identificat un traumatism al genunchiului?
Traumatismul genunchiului este frecvent punctul de plecare al problemelor la nivelul genunchiului. Poate fi minor – ridicarea din poziţia ghemuit, asociată cu o pivotare (o răsucire a genunchiului) – sau poate să fie de intensitate mare – cădere de la înălţime, în contextul unui sport (fotbal, baschet, moto etc). De asemenea, cauza durerii poate să fie o suprasolicitare – o activitate fizică care depăşeşte nivelul mediu de antrenament – de exemplu, o drumeţie montană mai consistentă, o activitate sportivă de durată şi intensitate mare, după luni sau ani de pauză, etc.
Cum pot bolnavii să îşi amelioreze acasă durerile de genunchi, există anumite tipuri de comprese benefice?
În cazul în care apar dureri, genunchiul trebuie pus în repaus relativ în funcţie de nivelul de disconfort. De asemenea, trebuie evitate anumite poziţii sau mişcări care produc durerea (ghemuit, pivotare). Se pot aplica local comprese reci, pungă cu gheaţă. Un antiinflamator local sau oral contribuie de regulă la ameliorarea simptomatologiei.
Cum este corect să protejăm genunchii atunci când se escaladează vârfuri montane mai abrupte, ce forţează articulaţiile?
În primul rând, pentru a escalada munţii trebuie să fim antrenaţi, trebuie să fim obişnuiţi cu mersul pe jos sau cu drumeţiile. Apoi, este important să avem un echipament corespunzător – pantofi de munte cu talpă aderentă, pantaloni adecvaţi care să permită mişcări confortabile. Utile pot fi beţele de munte. Dacă aveţi mici probleme pre-existente la nivelul genunchilor, puteţi utiliza o genuncheră, mai ales la faza de coborâre.
Ce sporturi sunt recomandate şi care sunt contraindicate în cazul celor care au probleme cu genunchii?
În general, sunt recomandate sporturile fără cădere pe genunchi, cum sunt înotul, ciclismul, canotajul, gimnastica etc. Sporturile de pivotare şi de contact, precum fotbal, handball, etc. pot expune genunchiul afectat la risc din cauza solicitărilor complexe şi intense care au loc.
Prin ce metode poate fi pus un diagnostic pentru afecţiunile genunchiului?
În opinia mea, povestea pacientului (anamneză) este foarte importantă şi poate să ne orienteze foarte mult. Examinarea clinică este esenţială şi stabileşte diagnosticul în marea majoritate a afecţiunilor. În funcţie de situaţie, apelăm la examinări suplimentare precum radiografia (mai ales în cazul artrozei), RMN-ul (mai ales în leziunile de ligamente, menisc sau cartilaj), computer tomograf CT şi altele pentru a rafina diagnosticul şi a obţine detaliile necesare unei strategii terapeutice corespunzătoare.
Ce este o artroscopie?
Artoscopie, în traducere liberă, înseamnă „a vedea într-o articulaţie”. Termenul îşi are originea în cuvintele greceşti „arthron” = articulaţie şi „skopein” = a te uita la. Practic, artroscopia este o intervenţie chirurgicală care permite chirurgului ortoped să vizualizeze interiorul unei articulaţii, să pună un diagnostic precis şi să efectueze o manevră terapeutică. Acestea se realizează prin introducerea unei camere de luat vederi printr-o mini-incizie. Imaginea se proiectează pe un ecran TV. Cu ajutorul unor instrumente adecvate, special dedicate, se realizează diverse proceduri, în funcţie de patologie.
După intervenţiile chirurgicale, cât durează procesul de recuperare?
Recuparea depinde de afecţiunea tratată şi trece prin mai multe faze. Durează relativ puţin (zile-săptămâni) după intervenţiile adresate meniscului şi este mult mai lungă (săptămâni-luni) după intrevenţii dedicate ligamentelor.
Ce contraindicaţii există ulterior, pentru ca problemele să nu recidiveze?
Pentru a nu recidiva, este important să nu se repete mecanismul de producere al afecţiunii pentru care s-a efectuat tratamentul. Uneori, este necesar să se reducă nivelul de activitate al pacientului, temporar sau definitiv. Re-accidentările pot fi cauzate de ghinion, supra-aprecierea pacientului vis-a-vis de posibilităţile sale sau întoarcerea prematură a pacientului la un nivel de activitate fizică/ sportivă fără a fi recuperat suficient.
Cum pot fi prevenite problemele de sănătate la nivelul genunchiului?
Prevenţia se bazează întotdeauna pe prudenţă, atitudine realistă şi echilibru.
Publicitate
Publicitate
