Dr. Vicențiu Săceleanu: Un copil care după o operaţie râde şi se uită în ochii tăi cu o privire inocentă, mulţumindu-ţi, este o minune

Herniile de disc, traumatismele cranio-cerebrale sau accidentele vasculare sunt unele dintre cele mai frecvente afecțiuni operate de medicii din cadrul secției de Neurochirurgie a Spitalului Județean Sibiu. În ce constă succesul unei astfel de operații, cât este pasiune și cât măiestrie în meseria de neurochirurg, dar și ce condiții au pacienții internați la Neurochirugie, după renovarea secției, ne spune dr. Vicențiu Săceleanu, medic primar neurochirurg, Șef secție Neurochirurgie, în cadrul SCJU Sibiu.

Din acest an, secţia Neurochirurgie funcţionează într-un sediu nou, în care s-au investit aproape 6 milioane de lei. Din punctul dumneavoastră de vedere, condiţiile în care operaţi pacienţii pot fi considerate de nivel european?
Secţia nouă este dată în folosinţă începând cu 1 ianuarie 2015 şi cuprinde saloane dotate conform normelor europene. Există rezerve cu 1 pat, saloane cu 2, 3 sau 4 paturi, cu grupuri sanitare proprii. Rezervele sunt dotate cu frigidere şi televizoare LCD, în celelalte saloane am primit o sponsorizare şi vor fi amplasate televizoare. De asemenea, în iunie, s a dat în folosinţă noul bloc operator prevăzut cu 2 săli de operaţie, flux laminar de aer şi alte dotări ultramoderne. De precizat că în urmă procesului de acreditare am fost felicitaţi de către preşedintele comisiei din Bucureşti pentru condiţiile excelente pe care le oferă secţia Neurochirurgie a SCJU Sibiu. Deci suntem o secţie de talie europeană.
Câţi pacienţi sunt operaţi anual în această secţie şi de unde provin ei?
În medie operăm peste 600 de pacienţi pe an, dar, de asemenea, mai avem operaţii comune cu colegii ortopezi, probabil, per total, undeva la 700. Pacienţii provin în cel mai mare număr din judeţul Sibiu, apoi, din judeţele învecinate, Alba, Vâlcea, Braşov.
Care sunt cele mai frecvente afecţiuni pe care le trataţi în Sibiu, în cadrul Neurochirurgiei?
Cel mai frecvent operăm hernii de disc, traumatisme craniocerebrale, AVC hemoragice şi ischemice, tumori cerebrale. Aş menţiona că am efectuat doctoratul în domeniul hemoragiei cerebrale descoperind, împreună cu echipa condusă de Prof. Brad Remus., din cadrul ULBSibiu, o metodă de calcul al volumului hematomului. De asemenea, o contribuţie extraordinară o are Prof. Mara Daniel., din cadrul ULBSibiu cu ajutorul căruia am studiat impactul metodei Feuerstein în recuperarea pacienților cu hemoragie cerebrală. Deci discutăm de un abord multidisciplinar al pacientului, scopul final fiind reinserţia socioprofesională a acestuia.
Din punctul de vedere al aparaturii, care este situaţia? Există operaţii pe care nu le puteţi efectua din cauza lipsei dotării tehnice?
Secţia necesită dotarea cu un microscop operator nou, în prezent având un microscop mai vechi şi instrumente de magnificație. Operaţiile de anevrisme cerebrale sunt efectuate în Clinica Neurochirurgie Cluj-Napoca, unde pacienţii sunt transferaţi şi beneficiază de îngrijiri de calitate sub îndrumarea prof.dr. Florian Stefan, cu care avem o colaborare foarte bună. Referitor la achiziționarea unui nou microscop operator, am fost asiguraţi de sprijinul echipei manageriale a SCJUSibiu şi de către conducerea Consiliului Judeţean prin persoană domnului Preşedinte Cindrea. Cu ocazia aceasta aş dori să precizez implicarea permanentă a Consiliului Judeţean şi a echipei manageriale în crearea noii secţii şi a blocului operator Neurochirurgie.
În total, în această secţie activaţi 3 medici primari neurochirurgi – reuşiţi să faceţi faţă solicitărilor tuturor bolnavilor care necesită intervenţii neurochirurgicale?
Da, este adevărat, suntem 3 medici care lucrăm şi care asigurăm împreună cu o echipă de rezidenţi o linie de gardă permanentă, răspunzând cu succes tuturor solicitărilor, operând ori de câte ori este necesar, indiferent de zi sau oră. Au mai fost şi alţi medici de-a lungul timpului, dar doar noi trei am rămas permanent şi am muncit ca să avem o secţie şi un bloc operator ultramodern. Aş vrea să înţelegeţi că oricare medic putea să plece, dar eu cred că neurochirurgie adevărată se face în România şi avem profesori care, culmea, pregătesc specialişti străini. Aşa că, să fim serioşi se poate învăţa foarte bine în România, dovadă fiind studenţii cercului de Neurochirurgie a Facultăţii de Medicină „Victor Papilian” Sibiu, care au fost şi sunt alături de mine, participând la Conferinţe naţionale şi internaţionale şi actualmente fiind apreciaţi la nivel naţional, alături de centre consacrate ca Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara.
Câte operaţii aţi efectuat de-a lungul carierei?
Aş începe întâi să amintesc că secţia beneficiază de experienţa Dr. Liviu Tănase, care are peste 10.000 operaţii efectuate, având o experienţă foarte mare în patologia discala şi traumatică, Dr. Liliana Boca, care are experienţă în patologia neurochirurgicală a copilului, având peste 4.800 de operaţii şi subsemnatul, care am în jur de 7.000 de operaţii. Eu am intrat în neurochirurgie în 1994, având ca mentori marii profesori ai Neurochirurgiei Româneşti, Prof. Florian, Prof. Alexandru vlad Ciurea , Prof. Dănăilă leon, Prof. Mircea Gorgan.
Care credeţi că sunt condiţiile de bază pentru realizarea unei operaţii de succes?
În primul rând, este necesar să înţelegi pacientul, să-l examinezi cu mare atenţie. De asemenea, pentru succesul unei operaţii este necesar să investighezi pacientul, găsind cauza pe care o sancţionezi chirurgical. Aici intervine echipa operatorie, care este formată atât din medici neurochirurgi, medici anestezişti, cât şi asistente. Aş vrea să precizez că este foarte importantă îngrijirea pacientului atât pre, cât şi postoperator şi cu această ocazie trebuie să va mărturisesc că beneficiez de o echipa profesionistă de asistente medicale, cât şi de un personal auxiliar devotat. Pacientul, în definitiv nu este al unui medic, de tratamentul lui se ocupă toată secţia.
Există cazuri speciale, care v-au marcat, cazuri în care a fost nevoie de o minune pentru a salva viaţa unui om?
Cel mai mult m-au marcat pacienţii copii şi aş vrea să amintesc un pacient de 5 luni, pe care l- am operat în maximă urgenţă. Minunea a fost când pacientul a venit la control, plângea, dar când i-am pus mâna pe căpşor şi-a lipit faţa de palma mea şi a început să râdă. Aceasta este o minune, un copil care după o operaţie râde şi se uită în ochii tăi cu o privire inocentă, mulţumindu-ţi. Consider că pe lângă munca efectivă pe care o fac, credinţa în Dumnezeu mă ajută foarte mult.
De ce calităţi consideraţi că are nevoie un medic, pentru a deveni neurochirurg?
Cred că cel mai important este să fii om, să pui suflet în ceea ce faci. Muncă multă, seriozitate şi trebuie să-ţi placă ceea ce faci.
Ce sacrificii implică această meserie?
În primul rând trebuie să fii pregătit să răspunzi unei solicitări şi eventuale intervenţii operatorii la orice oră din zi sau din noapte şi să pui mai presus viaţa pacientului tău, de multe ori sacrificând timpul pe care l-ai putea petrece cu familia. Eu, personal, nu consider că fac un sacrificiu pentru că am privilegiul de a efectua munca ce îmi place. Încerc să mă împart între familie şi fetiţa mea, care de multe ori îmi spune să merg să fac oamenii bine, şi spital, unde merg cu plăcere.
În ce măsură consideraţi că salariul actual reflectă volumul de muncă?

Cred că salarizarea în sistemul sanitar nu reflectă deloc uzura personalului, indiferent că este medic, asistent sau infirmieră, răspunderea oricărui cadru medical fiind foarte mare.
Ce va doriţi să se schimbe în sistemul medical românesc pe termen scurt şi pe termen lung?
În primul rând sper ca personalul medical să fie tratat cu respect. În privinţa condiţiilor de muncă, îmi doresc ca toţi colegii mei, cât şi pacienţii, să beneficieze de condiţii asemănătoare cu cele din secţia Neurochirurgie a SCJUSibiu şi, binenţeles, toată lumea speră că până la urmă nivelul de salarizare va reflecta responsabilitatea şi munca efectuată.