Dr. Victoria Bîrluțiu: Complicațiile West Nile pot fi tratate

Virusul West Nile a fost descoperit în anul 1937 în districtul West Nile din Uganda, de unde și numele acestuia. Persoanele infectate cu acest virus, transmis în primul rând prin înțepături de țânțar, resimt în majoritatea cazurilor simptomele unei gripe de vară, caracterizată prin dureri musculare, febră, greață, vărsături ori erupții pe piele. Există însă și situații când virusul poate duce la afectarea sistemului nervos, provocând meningo-encefalite. În prezent, în România sunt înregistrate 136 cazuri de meningite produse de virusul West Nile, soldate cu 12 decese. În județul Sibiu, în acest an au fost tratate 5 asemenea cazuri, iar persoanele sunt acum în afara oricărui pericol. Care sunt metodele de diagnosticare a infecției cu virus West Nile și ce modificări produce la nivelul organismului uman ne spune dr.VictoriaBîrluțiu, medic primar Boli Infecțioase în cadrul Spitalului Clinic Județean și de Urgență Sibiu.
Care sunt căile de transmitere ale virusului West Nile?
Virusul West Nile este transmis prin înțepătura de țânțar la om sau la animale ( la cai, câini, veverițe etc.), având ca rezervor peste 300 de specii de păsări, mai ales migratoare. Virusul se poate transmite de la femeia gravidă la făt, dacă infecția are loc în timpul sarcinii și, excepțional, prin transfuzii de sânge de la un donator care a trecut prin infecție.
Care sunt primele simptome pe care le resimte o persoană infectată cu virusul West Nile?
Virusul, odată ajuns în organism, poate să nu determine nicio manifestare și acest lucru caracterizează 80% dintre persoanele infectate. Printre primele simptome se regăsesc febra, durerile musculare sau ale articulațiilor, dureri de cap, fiind denumite ca o gripă de vară. Sunt persoane care prezintă și greață, vărsături, diaree, transpirații, creșterea în volum a ganglionilor, splinei sau o erupție pe piele care poate sugera fie o alergie, fie o altă boală contagioasă.
Care sunt metodele prin care este diagnosticată o persoană infectată?
Diagnosticul de certitudine se susține pe analize de sânge, care identifică răspunsul organismului la trecerea prin infecție (respectiv anticorpii specifici). Sunt și analize care identifică virusul, care se pot efectua în laboratoare supraspecializate.
În acest moment sunt identificate 117 cazuri de meningite cu West Nile în țară, produse de virusul West Nile, soldate cu 12 decese. În Sibiu, au fost tratate 5 cazuri, cu evoluție favorabilă, pacienții fiind spitalizați și externați din Clinica Boli Infecțioase a SCJU Sibiu. Două cazuri au necesitat supraveghere și în Terapie Intensivă.
Cum acționează virusul West Nile, ce modificări produce la nivelul organismului uman?
După ce ajunge în piele, unde se înmulțește, ajunge în ganglioni și, uneori, în creier, măduvă, unde produce inflamație și distrugerea celulelor nervoase – din totalul cazurilor de infecții, doar 1% afectează sistemul nervos.
În ce situații virusul West Nile poate duce la afectarea sistemului nervos, prin apariția meningo-encefalitei?
Pentru a apărea suferința sistemului nervos, trebuie să fie o combinație între agresivitatea virusului și deficitul în apărare la nivelul barierei, al foițelor care acoperă creierul. Sunt mai expuse persoanele peste 50 ani, care au alte probleme de sănătate (diabet zaharat, hiertensiune arterială, persoane cu transplant de organe), persoane cu HIV sau cei care au o predispoziție genetică de a face meningită sau encefalită. Virusul West Nile poate produce și forme de paralizii ale picioarelor, care se aseamănă poliomielitei.
Ce alte complicații generează acest virus?
Pe lângă formele grave prezentate, sunt rar confirmate cazuri de pancreatită sau cu afectarea inimii (miocardită), a ficatului, cu tulburări de echilibru sau de mers. În alte situații apar scăderi inexplicabile ale globulelor albe din sânge.
Ce modalități de tratament există?
Tratamentul trebuie rapid inițiat și, în cursul verii, orice durere de cap ar trebui să fie luată în serios, pacienții trebuind să se adreseze unui consult medical, pentru o evaluare corectă a motivului care produce durerea. Cazurile cu meningo-encefalită sunt cele care se adresează serviciilor de Urgență și Boli Infecțioase, dar cu cât sunt mai repede tratate, cu atât evoluția este mai rapid favorabilă. Dacă vă referiți la un tratament specific, împotriva virusului, acesta nu există, dar sunt tratamente care reduc inflamația creierului, reduc presiunea lichidului care circulă la acest nivel, sunt medicamente care ajută celula nervoasă să se vindece. Sunt necesare uneori măsuri de terapie intensivă în formele grave, fără de care riscul de deces poate fi de 10-30%.
Care este durata de evoluție a bolii, până la dispariția simptomelor?
Dacă boala evoluează doar ca o gripă, pacientul se vindecă în 7 zile, însă cazurile grave sunt spitalizate câteva săptămâni, uneori recuperarea lor fiind lungă, de până la 6 luni.
Ce conduită se recomandă pacientului în timpul tratamentului ( alimentație, repaus etc.)?
Pacientul cu meningită sau encefalită, de cele mai multe ori nu se poate alimenta, are vărsături sau este în comă, necesarul de lichide fiind asigurat prin perfuzii. Pe măsura ameliorării, se recomandă mers progresiv, sub supravegherea cadrelor medicale. Restricțiile sunt mai degrabă după externare, legate de evitarea fumatului, cofeinei și alcoolului, timp de un an.
Ce măsuri de prevenire trebuie să respecte populația pentru a nu contracta acest virus?
Pentru că virusul este transmis de țânțar, reducerea populației de țânțari prin metode specifice de dezinsecție, ar fi cea mai bună soluție. Din nefericire, schimbările climaterice din Romînia sunt responsabile de creșterea infecțiilor transmise de vectori – țânțari, căpușe etc. La aceasta se pot adăuga măsurile personale (de protecție cu spray-uri speciale, haine care să acopere pielea, evitarea plimbării în zone cu lacuri, Deltă, după apusul soarelui etc.).
Nu există un vaccin uman împotriva virusului West Nile. Vaccinul aflat în campania națională de vaccinare este adresat protecției față de meningita produsă de pneumococ, în unele țări fiind utilizate și vaccinuri față de meningococ sau encefalita de căpușă.