»apare în urma suprasolicitării articulaţiei cotului
»cea mai frecventă cauză a durerii la acest nivel
»membrul superior dominant este de regulă cel mai afectat
»frecvent în rândul atleților, dar și în rândul muncitorilor care folosesc unelte grele și fac mișcări repetitive (zugravi, instalatori, mecanici auto, bucătari)
de obicei pacienții au vârste cuprinse între 30 și 50 ani
Anatomie
Cotul este format din trei oase: humerusul (osul brațului), ulna și radiusul (oasele antebrațului). Humerusul distal prezintă două proeminete osoase numite epicondili, medial și lateral.
La nivelul epicondilului lateral își au originea mușchii situați în partea posterioară a antebrațului, responsabili pentru mișcările de extesie ale pumnului și degetelor. Unul dintre aceștia este mușchiul scurt extensor radial al carpului. Acesta ajută la stabilizarea încheieturii mâinii, atunci când cotul este în extensie și este cel mai frecvent incriminat în epicondilita laterală. Prin suprasolicitate la acest nivel apar inițial rupturi microscopice, apoi inflamație și durere.
Simtomatologie
Inițial pacientul simte durere în regiunea laterală a cotului, inițial suportabilă, dar care crește în intensitate în câteva săptămâni sau luni. Treptat el își pierde forță de prindere și apare imposibilitatea de a strânge mâna sau a ține o ceașcă de cafea.
Pentru a stabili un diagnostic corect, medicul va lua în considerare mai mulți factori: modul de apariție al simptomelor, factorii de risc ocupaționali și participarea la activități sportive recreaționale.
În timpul examinării, medicul va folosi
mai multe teste pentru a stabili diagnosticul. Unul acestea constă în întinderea forțată a încheieturii mâinii și a degetelor, având cotul în extensie. Testul este pozitiv atunci când apare durere pe traiectul tendoanelor și al mușchilor extensori ai.
Teste paraclinice
Radiografii – adesea normale
Imagistică cu Rezonanță Magnetică Nucleară – poate evidenția îngroșarea, edemul sau degenerarea tendonului
Electromiografia – elimină suspiciunea unei compresii nervoase ce poate determina simptome similare epicondilitei laterale
Tratamentul
În 80-95% dintre pacienți, tratamentul nechirurgical da rezultate.
»pacientul trebuie să înceteze orice activitate sportivă sau orice activitate grea
»purtarea unei orteze poate contribui la ameliorarea simptomelor, prin relaxarea musculaturii
»antiinflamatoare nesteroidiene administrate oral sau unguente pentru aplicații locale
»aplicarea locală a unei pungi cu gheață (învelită într-un prosop) pentru 10-15 minute de 2-3 ori
»injectarea locală de preparate cortizonice sau de plasmă bogată în trombocite (PRP – Platelet Rich Plasmă)
»Kinetoterapia, laserterapia, electrostimularea pot ameliora simptomele
Dacă simtomele nu dispar după 6-12 luni de tratament conservator, medicul ortoped poate rec
omandă intervenția chirugicală.
Dr. Chiorean Bianca
Ortopedie-Traumatologie
Publicitate
