Medicul Lascu Gh. Rodica oferă consultații în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate
La Clinica IMED Oftalmologie munca se face în echipă. Sibienii sunt norocoşi că există în acelaşi loc specialişti care găsesc împreună soluţii pentru ca dumneavoastră să vedeţi viaţa cu ochi buni. Cu o vastă experienţă în oftalmologie, de peste 30 ani, şi mii de cazuri rezolvate, medicul primar oftalmolog Lascu Gh. Rodica, doctor în ştiinţe medicale, este unul dintre cei mai buni diagnosticieni în ceea ce priveşte afecţiunile nervului optic. Mai multe detalii despre metode de tratament, dar mai ales sfaturi preţioase despre prevenţie, aflaţi din interviul următor.
Reporter: Sunteţi un medic cu vechime. Sunt sibienii suficient de informaţi încât să se prezinte la oftalmolog preventiv?
Dr. Lascu Rodica: Sibienii sunt suficient de informaţi atât din mediul on line, dar mai ales de către medicul de familie care îi trimite la medicul specialist oftalmolog atunci când este cazul. Sunt tot mai mulţi pacienţi care se prezintă la consultaţie pentru un control oftalmologic preventiv.
Reporter: Am putea vorbi despre afecţiuni nou apărute în oftalmologie faţă de acum 30 de ani? Cât de dificil erau diagnosticate în trecut anumite afecţiuni, fără a dispune de aparatura modernă de astăzi?
Dr. Lascu Rodica: Felul în care vedem lumea s-a schimbat. Multe persoane petrec în medie 8 şi 10 ore pe zi privind un ecran digital sau efectuând alte activităţi care implică vederea de aproape. Expunerea prelungită la un ecran poate induce stres ocular provocat de dispozitivele digitale, cu simptome precum ochii iritaţi, vedere înceţoşată şi dureri de cap, chiar şi după numai două ore, în acest caz vorbim de „sindromul ocular legat de computer”. Mai mulţi factori de mediu au fost implicaţi și în ultimii ani vorbim tot mai des de Sindromul de Ochi Uscat, întreținut inclusiv de medicamente sistemice şi topice, condiţii de deshidratare şi utilizarea lentilelor de contact.
În specialitatea Oftalmologie primul diagnostic, prezumtiv uneori, se pune în cabinetul de consultații cu aparatura clasică Optotipul, Tonometrul, Biomicroscopul şi Oftalmoscopul. Pentru investigaţii suplimentare aparatura utilizată în specialitatea Oftalmologie a avut un salt uriaş. Ne-am ridicat la nivel european în privinţa aparaturii medicale şi echipamentului complet pentru Sala de Operaţii.
Nu mai suntem nevoiţi să trimitem pacienţii pentru investigaţii în alte oraşe, deoarece dispunem de Laser yag, Perimetrul Humphrey. Se practică: Tomografia în coerență optică (OCT), Fotocoagularea laser a retinei, Ecografie oculară, Fotografia retinei, Tonometrie non contact pentru diagnosticul precoce al glaucomului, Examen ortoptic la sinoptofor.
Recunoscută ca fiind una dintre primele zece inovaţii medicale, OCT este un instrument deosebit de valoros în diagnosticarea precoce a afecţiunilor cu mare risc în pierderea ireversibilă a vederii: degenerescenţa maculară, retinopatia diabetică şi glaucomul.
Operaţiile pentru cataractă se fac cu echipament de facoemulsificare modern.
Cristalinele artificiale sunt de cea mai bună calitate şi asigură performanţele vizuale cele mai ridicate.
În Institutul Neurologie-Neurochirurgie au fost implementate şi se utilizează pe larg un şir de metodologii moderne de diagnosticare şi tratament: Tomografie Computerizată cu posibilitatea investigaţiilor vaselor cerebrale (CT- angio al creierului şi coloanei vertebrale) cu reconstrucţia volumetrică tridimensională, Dopplerografia ultrasonografică transcranială a vaselor magistrale cerebrale intra şi extra- craniene, electroneuromiografia cu potenţiale evocate (somatosenzitive, auditive şi vizuale), electroencefalografia computerizată, investigaţii roentghenologice digitale, aparataj complex pentru investigaţii neurooftalmologice.
Reporter: Ce v-a determinat să vă specializaţi în patologia nervului optic? Există o incidenţă mare?
Dr. Lascu Gh. Rodica: Patologia nervului optic reprezintă o parte importantă din cadrul afecţiunilor oftalmologice, deoarece nervul optic vehiculează informaţia vizuală structurată în retină până la nivelul unor formaţiuni nervoase intracraniene, care la rândul lor o resistematizează şi o transportă spre cortexul vizual. Studiul nervului optic aparţine unei subramuri a oftalmologiei, denumită neurooftalmologie; patologia lui se intersectează şi cu alte specialităţi medicale: neurologia şi neurochirurgia. Colaborarea oftalmologilor, neurologilor şi neurochirurgilor este singura capabilă să rezolve cazurile complexe pe care niciunul dintre ei nu le-ar aborda separat.
Există o incidenţă mare de situaţii de urgenţă neurologice şi neurochirurgicale care se prezintă cu simptome vizuale. Cu un oftalmoscop într-o situaţie de urgenţă se poate salva viaţa unui om. Consultarea pacientului de către un specialist în Neuro-Oftalmologie duce la diagnosticarea exactă, evită o viitoare catastrofă pentru pacient, economiseşte pentru societate costul scoaterii unui om din producţie, la o vârstă relativ tânără şi al întreţinerii sale toată viaţa în instituţii adecvate invalidităţii sale.
Reporter: Povestiţi-ne un caz care a fost dificil de diagnosticat.
Dr. Lascu Gh. Rodica: Îmi amintesc despre un caz de amaurosis fugax. Experienţa de amaurosis fugax este descrisă ca o scădere vizuală monoculară tranzitorie care apare ca o „perdea venind în jos vetical în câmpul de vedere într-un ochi”. Alte descrieri includ o orbire monoculară, neclaritate, înceţoşare sau întunecare. Scăderea vederii totală sau sectorială durează tipic unul la câteva secunde, dar poate dura minute sau chiar ore. Durata depinde de etiologia scăderii vederii.
În ciuda naturii temporare a scăderii vederii cauzate de acele experienţe amaurosis fugax pacientul trebuie să consulte un medic imediat, deoarece ele sunt simptome care vestesc evenimente vasculare serioase, incluzând atacul cerebral. Din cauza intervalului scurt între evenimentul tranzitor şi un atac cerebral sau orbirea de la arterita temporală, atitudinea terapeutică pentru pierderea vederii monoculare tranzitorii trebuie să fie luată fără întârziere.
O evaluare diagnostică trebuie să înceapă cu istoricul pacientului, urmat de un examen fizic, cu examinare oftalmologică pentru găsirea de semne ale ischemiei oculare.
Cele mai multe episoade de amaurosis fugax sunt rezultatul stenozei arterei carotide ipsilaterale. Cercetătorii au investigat cum evoluează cel mai bine aceste episoade de scădere a vederii şi au ajuns la concluzia că pentru pacienţii de 36-74 ani ar trebui să fie executate: scanare duplex artera carotidă, CT cranian sau IRM, angiografia fluoresceinică.
Reporter: Din experienţa dumneavoastră, ce ar putea face sibienii pentru a preveni afecţiunile oculare?
Dr. Lascu Gh. Rodica: Mai mult de 75% din bolile sau deficienţele oculare pot fi evitate sau tratate.
În îngrijirea zilnică nu dăm suficient de multă importanţă vederii, deşi ochii sunt organe esenţiale şi sensibile, ale căror structuri se pot degrada în timp. Cel mai mare inamic al ochilor pare să fie vârsta: cu trecerea anilor, elasticitatea unor structuri oculare şi funcţiile nervilor optici scad, iar riscul unor boli precum cataractă, glaucomul sau hipermetropia creşte considerabil.
Dar există şi alte cauze ce trebuie luate în considerare atunci când vine vorba de afecţiuni oftalmologice sau doar de banala vedere înceţoşată: fumatul, alcoolul, viaţa sedentară, bolile cardiace sau metabolice, un nivel ridicat al colesterolului, nepurtarea ochelarilor de vedere sau ai celor de soare, etc.
De asemenea, folosirea excesivă a ochilor, fără pauze – uitatul la televizor ore în şir, statul în faţa computerului mai mult de cinci ore, s.a. – duce la suprasolicitarea musculaturii oculare, în speţă a muşchiului ciliar. De aici, vederea dublă, ochii înroşiţi, vederea înceţoşată. Şi mâncărurile grase – mai ales cele de tip „fast-food − sau sucurile acidulate și dulci afectează vederea: nivelul de glucoză în sânge creşte, accentuând astfel sensibilitatea musculaturii ciliare.
Pentru a preveni afecţiunile oculare, specialiştii ne îndeamnă să mergem la un control oftalmologic regulat, să cunoaştem istoricul problemelor de vedere din familie, să consumăm zilnic antioxidanţi, să reducem zahărul, să purtăm ochelari de soare cu protecţie UV, să luăm o pauză de 20 de secunde la fiecare 20 de minute în faţa ecranului şi să fim foarte atenți atunci când folosim lentile de contact.
Reporter: Există afecţiuni care se transmit genetic?
Dr. Lascu Gh. Rodica: Dintre tulburările de vedere, majoritatea sunt influenţate de bagajul nostru genetic. Este bine să ne cunoaştem istoricul familial, pentru că, deşi nu putem preveni apariţia afecţiunilor, vom reuşi, cel puţin, să le descoperim şi să le tratăm în timp util. Majoritatea defectelor de dioptrii precum miopia, hipermetropia şi astigmatismul se moştenesc genetic, nu doar de la părinţi, ci şi de la rudele apropiate. De aceea, familia trebuie să aibă grijă să ducă copilul la oftalmolog de la o vârstă cât mai mică (6 luni). Bagajul genetic influenţează şi apariţia glaucomului, boală care duce la atrofierea nervului optic şi la îngustarea câmpului vizual până la orbire. Aceasta se moşteneşte în general de la rudele de gradul întâi şi se poate instala în intervalul de vârstă 0-6 luni (caz în care vorbim de glaucom congenital), în jurul vârstei de trei ani (glaucom infantil), între 12 şi 16 ani (glaucom juvenil) sau după 40 de ani. Cataracta este o altă afecţiune care poate avea la origine o predispoziţie familială. Cataracta congenitală este una din principalele cauze de cecitate sau vedere scazută la copil. Statisticile dau valori variate, în medie 0,4% dintre nou-născuţi au cataractă congenitală. Deşi are ca primă cauză de apariţie îmbătrânirea retinei, degenerescenţa maculară poate fi şi ea dictată de gene. S-a observat că o cauză ereditară are, de asemenea, strabismul, el fiind mai frecvent în anumite familii. Incapacitatea de percepţie a culorilor, o anomalie numită discromatopsie, se moşteneşte în multe cazuri de la mame. Şi tumorile oculare sunt ereditare Retinoblastomul, cea mai frecventă tumoare intraoculară la copii, are, de asemenea, o componentă genetică.
Reporter: Ce părere aveţi despre generaţia tânără de medici oftalmologi? Sibienii sunt pe mâini bune?
Dr. Lascu Gh. Rodica: Generaţia tânără de medici oftalmologi este bine pregătită, serioasă şi competentă. Un exemplu sunt colegele mai tinere, dar foarte bine pregătite de la Clinica iMed. Le doresc tuturor medicilor oftalmologi putere de muncă şi succes.
Reporter: Există tratamente care ar putea preveni orbirea?
Dr. Lascu Gh. Rodica: În încheiere, nu pot să nu adaug despre un tratament revoluționar realizat cu ajutorul tehnologiei razelor laser care ar putea preveni orbirea, după cum susţin experţii britanici. Operaţia durează doar 15 minute şi este efectuată de un oftalmolog. Deşi nu ajută persoanele care şi-au pierdut deja vederea, intervenţia ar face ca următoarele generaţii să nu mai fie afectate de probleme de vedere la bătrâneţe. Operaţia previne degenerarea ţesutului ocular şi ar putea fi disponibilă în câţiva ani, relatează The Daily Mail. Tehnica a fost creată de profesorul John Marshall, oftalmolog la Colegiul King din Londra, şi presupune o reîntinerire a membranei „Bruch”, un strat subţire din spatele retinei, care are rolul de a o aproviziona cu nutrienţi şi de a elimina substanţele inutile.
Clinica iMed Oftalmologie, Sibiu,
str. Nicolae Iorga nr.50 A (în spatele Dispensarului Cedonia)
Programări la telefon 0369.435.804 sau 0770.801.854
Publicitate
