Vara și toamna, infecția produsă de virusul Coxsackie, cunoscută sub numele de herpangină, are o incidență crescută. Care sunt simptomele caracteristice acestei afecțiuni, dar și remediile disponibile, ne spune dr. Codruța Luca, medic primar pediatru, specialist Boli Infecțioase în cadrul Clinicii de Boli Infecțioase a Spitalului de Pediatrie Sibiu.
Ce este herpangina?
Anginele acute sunt inflamații ale faringelui și amigdalelor produse de virusuri sau bacterii Virusurile ocupă un loc important în etiologia anginelor. Dintre ele, virusul Coxsackie produce herpangină, care debutează acut, dupa o perioadă de incubație de 7 zile de la contactul infectant cu altă persoană infectată.
Care sunt simptomele caracteristice acestei boli și pe ce perioada se manifestă?
Herpangina se caracterizează prin apariția în gură, pe mucoasa bucală și lojile amigdaliene, a unor vezicule mici – de aproximativ 2 mm – și exulceratii , determinând dificultăți la înghițire, disfagie în termeni medicali, lipsa poftei de mâncare -anorexia și inflamarea ganglionilor sateliți -adenopatii submandibulare sau laterocervicale, febră. Uneori se asociază cu erupții maculoase sau papluloase, sub forma unor pete mărunte roșii, uneori ușor denivelate la palpare, la nivelul feței și trunchiului. Ca orice viroză respiratorie, și herpangina evoluează pe parcursul a 7 zile.
Sunt mai afectați copiii decât adulții?
Afectarea copiilor poate să aibă o frecvență mai crescută comparativ cu adulții, întrucât gradul de imunitate al copiilor e mai scăzut decât al adulților. De asemenea, focarele epidemice pot să apară în colectivități școlare sau/și familiale. Aglomerațiile și deficitele de igienă cresc riscul epidemiilor, iar incidența infecțiilor virale cu localizare faringoamigdaliană este crescută în perioadele reci. În cazul virusurilor Coxsackie, acestea produc faringite mai frecvent vara și toamna, prin contact direct sau aerosoli infectanți -tuse, strănut.
Ce modalități de tratament există? Considerați că este utilă administrarea unui antibiotic pe durata erupției?
Tratamentul herpanginei constă în repaus la domiciliu, cu evitarea frecventării colectivității, mai ales în cazul copiilor, tratament simptomatic, antiinflamatorii și antialgice-Ibuprofen, gargară cu soluții saline călduțe, antiseptice faringiene, badijonaj bucal cu soluții cu anestezină și reepitelizante, de tipul vitaminei A, consumarea unei cantități suficiente de lichide. Formele complicate necesită spitalizare. Antibioticele au indicație numai în cazul suprainfecțiilor bacteriene.
La persoanele ce prezintă repetate episoade de infecții respiratorii virale, organismele imunodeprimate ( copii cu un sistem imunitar precar, persoane în vârstă), se are în vedere și administrarea de medicație antivirală- Acyclovir- sau imunostimulente nespecifice-Isoprinosine.
Din cauza veziculelor ce apar pe limbă și cerul gurii, pacienții resimt dureri atunci când se hrănesc. Ce mâncăruri sunt recomandate în această perioadă?
Alimentația în perioada de stare a herpanginei trebuie să fie semisolidă si preponderent lichidă, deoarece apar acele dificultăți de deglutiție – înghițire. Se vor evita alimentele solide, uscate, reci sau fierbinți . Preferabil ceaiuri, compoturi, apă plată, supe, sucuri de fructe, budinci, piureuri de legume, carne fiartă.
Există cazuri în care nici măcar apa nu este tolerată, îndeosebi în cazul copiilor. Ce este de făcut, cum poate ști părintele când se impun perfuzii pentru a preveni riscul deshidratării?
După cum bine se știe, copiii resimt mai acut orice inflamație la nivelul gurii și gâtului, fiind mult mai dificilă comunicarea cu aceștia. De aceea, în unele cazuri copiii refuză lichidele administrate pe cale bucală, existând într-adevăr riscul de deshidratare prin lipsă de aport lichidian oral și febră. În aceste situații, părinții trebuie să apeleze de urgență la serviciile unităților medicale de specialitate pentru instituirea unor măsuri de rehidratare – perfuzii endovenoase de reechilibrare hidroelectrolitică (perfuzii cu glucoză, ser fiziologic etc.). Părinții trebuie să se alerteze în acest sens atunci când copilul devine apatic, refuză hidratarea orală, se menține febril sau/și nu urinează.
Ce complicații poate da herpangina?
Ca și în cazul altor angine virale, și herpangina poate să se complice cu alte localizări – pulmonare, meningocerebrale, ORL etc. De asemenea, complicații posibile pot să fie și suprainfecțiile bacteriene, care agravează tabloul clinic și impun tratamentul antibiotic.
Cât durează și ce presupune perioada de recuperare după această boală?
Toate afecțiunile infecțioase sunt consumptive, necesitând o perioadă de refacere a organismului dupa perioada de stare a bolii. Viroză fiind și herpangina, evoluează pe o perioadă de circa 7 zile, urmând o perioadă identică de convalescență, în care organismul este deosebit de receptiv la alte infecții – așa numita perioadă de anergie postinfectioasă. Așa se explică de ce persoana bolnavă ar trebui izolată la domiciliu pe o perioadă de încă 7 zile pentru evitarea contactulu infectant cu alti potențial infectați, protejată de expunerea la frig sau umezeală.
Cum poate fi prevenită herpangina?
În ceea ce privește prevenția, aceasta constă în evitarea condițiilor ce favorizează contactele infectante Copiii bolnavi se vor izola la domiciliu. Administrarea de vitamine din surse naturale – sucuri de fructe, fructe și legume proaspete-, alimentație sănătoasă cu evitarea exceselor de orice fel – dulciuri, grăsimi -, călirea organismului – băi de soare și apă, evitarea noxelor atmosferice. Suplimentele de vitamina C mai ales în perioadele reci ale anului sunt binevenite.