3.1 C
Sibiu
luni, noiembrie 25, 2024

Publicitate electorală

spot_imgspot_img

eveniment

Infarctul miocardic: 120 de minute pentru o viață

Cele mai citite

Infarctul miocardic este o afecțiune foarte gravă, care apare din cauza astupării (obstrucției) uneia dintre arterele coronare. Prin urmare, cu cât se acționează mai rapid pentru reluarea irigării inimii, cu atât șansele de supraviețuire a pacientului cresc. Potrivit medicilor, timpul optim de intervenție în cazul unui infarct este de aproximativ 2 ore. Care sunt primele semne prin care putem să recunoaștem un infarct, ce categorii de persoane sunt predispuse la această afecțiune dar și care sunt șansele de recidivă ne spune dr. Ioan Manițiu, medic primar cardiolog.

Ce se întâmplă cu inima atunci când se produce un infarct?
Trebuie să înțelegem ce înseamnă infarct miocardic. Noțiunea de infarct miocardic se referă la dovezile de leziune a mușchiului cardiac numit miocard. Este necesar să se documenteze leziunea prin analize efectuate rapid de echipa medicală: dovezi date de creșterea unei substanțe – enzimă numită troponină peste o limită normală acceptată într-un context clinic caracteristic cauzat de obstrucția uneia sau mai multor artere ale inimii (coronare) cu consecințe (oprire a fluxului de sânge către mușchiul cardiac) numită ischemie miocardică.
Ce simptome resimte omul în timpul sau după ce a survenit atacul de cord?
Principală este durerea caracterizată prin localizare, durată, manifestare subiectivă, iradiere, reacție la administrare  de tabletă de nitroglicerină: localizare precordială retrosternală (în toracele anterior); durată mai mare de 15-20 minute, prelungită; cu aspect constrictiv, apăsare, greutate; iradiere în brațul stâng, mandibulă, abdomenul superior, la nivelul coloanei vertebrale dorsale; lipsă de răspuns la nitroglicerină (la cei ce au experință în folosirea ei). Se pot asocia tulburări vegetative – transpirații, vărsături, astenie marcată. Atipiile sunt numeroase: dureri izolate în mandibulă, la nivelul coloanei vertebrale dorsale, cotului; sufocare acută – dispnee; palpitații; stop cardiac; comă etc.
În cât timp este necesar să se intervină medical pentru ca viața celui care tocmai a suferit un infarct să  fie salvată?
Există așa numite ghiduri care, pe baza cercetărilor științifice, ca și a datelor statistice (ghidurile internaționale actuale 2017) recomandă organizarea de rețele între spitale cu dotare tehnică și umană cu competență în această patologie și un serviciu de ambulanță bine dotat. Acestea pot realiza o abordarea rapidă, eficientă,  tehnică, cu scăderea mortalitătii prespitalicească și intraspitalicească și șanse de recuperare a pacientului aproape totală. Pentru aceste priorități se menționează termeni de primul contact medical (solicitarea de către pacient a serviciului de urgență 112), servicii cu sau fără laborator de cateterism cardiac (sală de cateterism cardiac unde se realizează studiul și dezobstrucția arterei vinovate). Timpul util de intervenție în laboratorul de cateterism cardiac pentru dezobstrucția arterei coronare vinovate este de 120 minute de la primul contact medical și de aici se pot deduce care sunt verigile ce pot determina această eficiență: conștientizarea populației, organizarea infrastructurii medicale.
Recuperarea după producerea unui infarct poate fi totală? Care sunt principalele sechele care rămân?
Așa cum am menționat, prin cunoștințe adecvate și organizare optimă se poate salva miocardul, adică să fie revitalizat și cu consencințe negative minime. Mijloacele medicale sunt multiple: intervenționale (în laboratorul de cateterism), medicamentoase, recuperare fizică și psihologică etc. Întârzierea acestor intervenții (și nu numai) explică apariția unor complicații și sechele: insuficiența cardiacă (scăderea puterii inimii), dilatații cardiace, ruptura cardiacă, tulburări de ritm și conducere electrică, ischemie cardiacă reziduală simptomatică (inclusiv angină pectorală), tromboze intracardice (trombi) cu migrarea acestora în arterele corpului.
Care sunt cauzele care duc la apariția unui infarct?
Alterarea peretelui arterial coronarian, cu pierderea proprietățiilor fiziologice de menținere a permeabilității, ca urmare a acțiunii unor factori și  cu astuparea unei artere coronare: tulburările metabolice (diabet zaharat, tulburări ale grăsimilor sanguine, obezitatea etc.), hipertensiunea arterială, fumatul, anticoncepționalele, stresul, stilul de viață dezordonat, sedendarismul,  alcoolul, stupefiantele, ereditatea și altele.
Care categorii de persoane sunt mai predispuse către infarct?
Boala cardiacă ischemică este responsabilă pentru aproape 1,8 milioane de decese anual sau 20% din totalul deceselor din Europa, cu variații de la o țară la alta. Există o tendință ca această suferință acută cardiacă să apară mai frecvent la tineri decât la vârstnici și, la fel, mai frecvent la bărbați decât la femei.
Care sunt șansele de recidivă?
Există șanse de recidivă a infarctului miocardic acolo unde persistă așa-numiții factori de risc menționați mai sus (corecția lor incorectă și incompletă), terapii neadecvate, rezolvarea parțială a permeabilizării arterelor coronare în laboratorul de cateterism (ischemii reziduale).
Ce stil de viață trebuie să adopte o persoană care tocmai a supraviețuit unui infarct miocardic pentru ca riscul producerii unui nou atac să scadă?
În privința stilului de viață nu este foarte greu de dedus: avem experiența stilului de viață dinaintea accidentuui acut. Prin urmare, se impun intervenții asupra : sedentarismului, fumatului, supraponderii și obezității. În plus, sunt necesare organizarea modului de activitate la locul de muncă cu ajutorul medicului de medicina muncii și a psihologului,  practicarea unui obicei alimentar corect, exerciții fizice adecvate, concedii de odihnă etc.
Ce alimente sunt benefice pentru pacientii cu patologie cardiacă?
Se recomandă ca în alimentație să se regăsească grăsimi saturate mai puțin de 10% din totalul caloriilor/zi, dulciuri 50-60% din totalul caloriilor/zi, fructe cel puțin 250-300 g/zi, vegetale 125-150g/zi, cereale (orez, porumb etc) 400 g zilnic, inclusiv ulei măsline etc.  În schimb, nu sunt benefice alimentele și dulciurile procesate și nici alcoolul.
Ce sporturi sunt recomandate persoanelor care suferă de diverse afecțiuni ale inimii și ce sporturi sunt interzise?
Ca modalități de activitate fizică pot fi exemplificate: mersul pe jos, ciclism, înot, grădinărit sau activități gospodărești, cu o regularitate de 3-5 ori pe săptămână și o durată de 30-60 minute. Este bine ca aceste activități fizice să fie precedate de o evaluare medicală de specialitate. Atenție, nu trebuie să genereze simptome. Celelalte activități sportive,  în special de performanță, nu sunt recomandate.
Cum poate fi prevenită apariția unui infarct?
Există programe de prevenție și recuperare  indicate de serviciile de specialitate. Programele de recuperare și prevenție pre și post infarct miocardic,  adaptate fiecărui pacient, se bazează pe o serie de intervenții integrate. Acestea sunt numeroase și includ: evaluarea riscului global cardiovascular (evidențierea factorilor de risc), identificarea fiecărui punct slab pentru controlul fiecărui factor de risc, planificarea și implementarea unui program de îngrijire individual, incluzând intervenții terapeutice menite să reducă riscul cardiovascular, programe educaționale structurate pe schimbarea stilului de viață (oprirea fumatului, dietă adecvată, controlul greutății, suport psihologic).
Conform raportului European Heart Network, lansat în anul 2017, din cele aproximativ 250.000 de decese înregistrate în România, aproape 150.000 au fost cauzate de boli cardiovasculare. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces pentru 69.000 de bărbați (46%), respectiv 81.000 de femei (54%), în fiecare an, în România.

  • 1 din 3 români suferă de hipertensiune arteria­lă. Șapte milioane de români suferă de una dintre manifestările generalizate ale bolilor cardiovasculare.

ȘTIAȚI CĂ…

  • La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct. 1 din 10 români nu supraviețuiește?
  • În România, bolile cardiovasculare cauzează de trei ori mai multe decese decât cancerul?
  • România se află pe locul 3 în lume la decesele cauzate de boli cardiovasculare?
  • Bolile cardiovasculare sunt cauza a 3,9 milioane decese înregistrate anual, la nivel european?

Publicitate

Publicitate electorală

spot_img
Ultimele știri

ULTIMA ORĂ/FOTO/VIDEO – Protest după alegeri: „Tinerii vă spun în cor/Nu votați un dictator”

Peste 300 de tineri protestează, luni seara, în Piața Universității,, împotriva candidatului la președinție ajuns în turul doi cu...

Publicitate

spot_img

Știri pe același subiect