Consumul unor anumite alimente, tratamentul cu diferite medicamente, postul sever înainte de recoltare sau contaminarea cu agenţi infecţioşi ori substanţe chimice după recoltare sunt doar câțiva dintre factorii care pot să falsifice rezultatele unor analize medicale. Ce trebuie să facem pentru ca analizele medicale să fie efectuate Care sunt regulile pe care trebuie să le respectăm înainte de prelevarea probelor, astfel încât rezultatele analizelor medicale să nu fie denaturate ne spune dr. Codruța Popovici, medic primar laborator.
Înainte de recoltarea analizelor de sânge, de ce anume trebuie să ținem cont pentru ca rezultatele să nu fie denaturate?
Pentru ca analizele să reflecte cu adevărat situaţia organismului, pe lângă performanţele laboratorului în care sunt efectuate analizele şi ale aparatelor de investigaţie şi analiză, este extrem de importantă şi pregătirea pacientului înainte de recoltarea probelor biologice. În primul rând, în etapa preanalitică, e bine să respectați restricțiile alimentare și să întrerupeţi, la recomandarea medicului, administrarea anumitor medicamente, iar în cazul probelor de urină și scaun să respectați instrucțiunile de recoltare furnizate de laborator sau de medicul curant. Dacă faceţi test de sânge, recoltarea se face dimineața, după un repaus alimentar de 12 ore. Este indicat să se evite efortul fizic intens care duce la creșterea concentrației de celule sangvine și a enzimelor musculare. Încercați să evitați stresul, alimentele grase, dulciurile concentrate și alcoolul.
Care sunt analizele de sânge la care rezultatele pot să difere, în funcție de diverși factori?
Printre analizele de sânge la care rezultatele diferă foarte mult, în funcție de alimentele pe care le-au consumat în zilele precedente sau de alți factori, cum ar fi alcoolul, sunt glicemia, colesterolul şi trigliceridele. Se recomandă înaintea efectuării testului de glicemie să nu mâncaţi cel puţin 8 ore, evitarea efortului fizic şi a stresului psihic; postul de 12 ore în cazul efectuării colesterolului şi trigliceridelor serice cu evitarea alcoolului. Se poate consuma doar apă. Mesele foarte bogate în grăsimi din ultimele 2 săptămâni pot influenţa rezultatele.
Ce categorii de medicamente, pe care oamenii le iau ocazional, fără a urma un tratament prescris de medic, ați constatat că alterează valorile analizelor de sânge?
Medicamentele cunoscute a interacţiona cu metodele de testare (ex.anticoagulantele, antibioticele sau agenţii antivirali, hipoglicemiantele orale, hormonii, anticonvulsivantele, antihipertensivele) ar trebui întrerupte cu câteva zile înaintea testării.
Care este explicația faptului că uneori chiar și aceeași probă de analiză poate da alte rezultate în laboratoare diferite?
Rezultatele analizelor diferă de la laborator la laborator în funcţie de aparatele folosite, metodele de analiză precum şi intervalele de referinţă stabilite de laborator pentru fiecare analiză în parte.
Care sunt cele mai frecvente erori cu care vă confruntați în laborator și care sunt explicațiile pentru care acestea se întâmplă?
Cele mai frecvente erori în laborator ţin de modul greşit de recoltare a produselor de analizat. Astfel, consumul de alimente sau postul sever înainte de recoltare, tratamentul cu diferite medicamente, ca şi contaminarea cu diferiţi agenţi infecţioşi ori substanţe chimice după recoltare pot să falsifice rezultatele unor analize medicale. Alte erori ţin de colectarea, manevrarea, păstrarea sau etichetarea incorectă a probelor. Menţionez şi erorile ce ţin de probă: tip necorespunzător, recipient neadecvat, volum insuficient, număr insuficient de probe, precum şi întârzierea transportării probelor la laborator.
Ce recomandări aveți pentru cititori, astfel încât examenul sumar de urină și urocultură să aibă rezultate cât mai concludente?
- Pentru ca examenul sumar de urină și urocultură să aibă rezultate cât mai concludente se recomandă să se recolteze prima urină de dimineaţă, după cel puţin 3 ore de la micţiunea anterioară. Recoltarea se face din jetul mijlociu după toaleta riguroasă a zonei genitale în urocultoare sterile, iar pentru sediment urinar se recolteaza urina în tuburi speciale (nu în acelaşi recipient cu urocultura).
- Se recomandă a nu se depăşi intervalul de 2 ore între momentul recoltării şi cel al prezentării probei la laborator pentru a reduce gradul de contaminare.
- Nu se recoltează proba în timpul tratamentului cu antibiotice sau antimicotice.
Cum trebuie recoltată proba de scaun pentru examenele de coprocultură și coproparazitologic?
- Pentru examenul de coprocultură recoltarea se face din scaunul emis spontan, din zonele modificate cu mucus sau sânge, în coprocultorul steril.
- Proba trebuie adusă la laborator în maxim 2 ore de la recoltare.
- Cantitatea de fecale trebuie să fie mică cât încape în linguriţa din coprocultor.
- Nu se recoltează proba în timpul tratamentului cu antibiotice sau antimicotice.
- Pentru examenul coproparazitologic prelevarea se face din scaunul emis spontan în dimineaţa respectivă sau cel mult în seara anterioară şi ţinut la rece.
- Se recoltează în coprocultoare simple o cantitate mică cu linguriţa, nu se umple coprocultorul.
- Se recoltează înaintea instituirii tratamentului antiparazitar sau a tratamentelor cu supozitoare.
- Se recomandă colectarea a 3 probe separate în interval de 10 zile.
Care sunt regulile care trebuie respectate înainte de recoltarea unui exsudat faringian?
- În dimineaţa recoltării nu se consumă micul dejun şi nu se face toaleta gurii.
- Prelevarea se poate face înainte sau după 3-4 ore de la toaleta gurii sau ingestia de alimente.
- Nu se recolteaza proba în timpul tratamentului cu antibiotice sau antimicotice care poate inhiba sau întârzia creşterea bacteriană.
Pe buletinul de analiză există anumite „intervale de referință”, astfel încât pare că nici nu mai este nevoie să mergi cu rezultatele la medic pentru interpretare. Este corectă această abordare sau pentru corectitudinea diagnosticului acestea ar trebui interpretat de medic ținând cont și de alte simptome pe care le prezintă pacientul?
Rezultatele înscrise într-un buletin de analize medicale nu stabilesc singure un diagnostic şi nu aduc multe informaţii nici bolnavului, nici medicului dacă acesta n-a consultat şi bolnavul. Interpretarea analizelor medicale se face numai în legătură cu simptomele şi evoluţia bolii bolnavului şi acest lucru îl poate face numai medicul consultant. Bolnavul nu trebuie să-şi pună singur diagnosticul şi să se autotrateze cu medicamente care nu numai că nu-l vindecă, dar pot să-i ascundă sau să-i agraveze boala.
Când se impune repetarea analizelor și de ce ar trebui să ținem cont atunci când facem asta – ar fi recomandat ca proba să fie lucrată într-un alt laborator?
Pentru stabilirea unui diagnostic corect se impune repetarea analizelor, după o perioadă de timp, şi punerea de acord a cifrelor acestor analize cu simptomele şi evoluţia bolii . Pentru o a doua opinie în stabilirea unui diagnostic se poate solicita ca proba să fie prelucrată şi într-un alt laborator.
Care sunt principalele aspecte de care v-ați dori ca pacienții să țină seama atunci când apelează la analizele realizate în laborator?
Pentru ca laboratorul să ofere pacienţilor rezultate corecte se recomandă respectarea instrucţiunilor de autorecoltare a probelor menţionate anterior, precum şi transportul probelor la laborator în timp cât mai scurt pentru a reduce gradul de contaminare.
