În latină se numeşte „lens culinaris”, adică lentilă comestibilă. Aşa şi arată, nişte lentile de diverse culori, care cresc în păstăi precum fasolea şi mazărea. Lintea se mânca pe pământ românesc încă de pe vremea Dacilor şi se mănâncă şi azi, mai ales de către cunoscătorii proprietăţilor ei nutritive şi terapeutice.
Ca aliment lintea oferă organismului proteină, şase minerale importante: calciu, fier, magneziu, molibden, fosfor şi potasiu şi trei vitamine: A, C şi K. Apoi acid folic, fibre , aminoacizi. Caloriile sunt puţine, cam 1oo la 1oo de grame, iar colesterolul ZERO! Dintr-o privire vezi că e hrănitoare pentru oase, sânge şi celula nervoasă şi un accelerator al tractului digestiv prin fibrele pe care le conţine.
Proprietăţile terapeutice diminuează riscului de boli cardio-vasculare, cele care în România se află pe primul loc în top. Fibrele solubile, acidul folic şi magneziul au această acţiune, dar reglează şi nivelul de colesterol „rău” . Lintea este un excelent înlocuitor pentru carne, coţine proteine şi se digeră muuult mai uşor.
Iată o binecuvântată mâncare de post ( se poate găti în nenumărate feluri ) care te scuteşte de pastele cancerigene de provenienţă dubioasă, numite „produse de post”, de pe rafturile supermarketurilor. Lintea este terapeutică în: constipaţie, colon iritabil, diabet, anemie, hipertensiune, obezitate, tuberculoză şi chiar cancer, iar extern vindecă abcese, flegmoane, echimoze. Aşa se arată în lucruri mărunte măreţia Creatorului !
