Terapeutul nutriţionist Alina Stoica a venit la Sibiu pentru a susţine două seminarii gratuite pentru părinţi şi viitori părinţi, centrate pe rolul alimentaţiei în preconceperea unui copil şi în timpul sarcinii, precum şi pe diversificarea alimentaţiei bebeluşului. Licenţiată în biochimie şi specializată în Nutriţie, dietetică şi stil de viaţă, Alina Stoica pledează pentru „conturarea unei educatii asupra valenţelor alimentaţiei în sănătatea fizică, emoţională şi intelectuală”, fiind unul dintre colaboratorii renumitului profesor doctor Pavel Chirilă. Într-un interviu acordat pentru cititorii Sibiu 100%, Alina Stoica vorbeşte despre modalităţile prin care putem să le formăm copiilor obiceiuri alimentare sănătoase.
(continuare din numărul trecut)
Dumneavoastră aveţi pregătire de biochimist. Cum ştim care sunt alimentele care conţin acei compuşi de care corpul copilului nostru are nevoie?
Calitatea de părinte vine totodată şi cu nevoia de cunoaştere, de informare pentru a asigura copilului o creştere sănătoasă. Educaţia nutriţională a noastră şi a copiilor noştri este foarte importantă, dar observ adesea că omul modern este un om complicat, citeşte mult, devine căutător de informaţie, în condiţiile în care nu are un filtru propriu prin care să treacă toate aceste informaţii şi atunci rămâne într-o stare de necunoaştere, de amăgire, de neputinţă.
Simplitatea şi întoarcerea la natură sunt necesare, să ne bucurăm de fructele, legumele, cerealele, seminţele pe care le găsim în stare pură (integrală) şi să evităm produsele care ne ridică semne de întrebare (cereale cu gust de… , ceai sau suc cu gust de…). Citind informaţia de pe etichete este important să decidem dacă dorim să oferim copiilor noştri alimente cu gust de… sau alimente integrale, aşa cum au fost create şi regăsite în stare naturală.
Susţineţi că boala secolului este lăcomia, atât la adulţi, cât şi la copii. Cum să controlăm acest impuls, atunci când, de pe rafturi, alimente tot mai apetisante ne atrag atenţia?
Într-adevăr, boala secolului este lăcomia, motiv pentru care supraponderabilitatea, obezitatea sunt acceptate ca fiind o normalitate. Este timpul să ne trezim din această stare de amorţeală în care ne complacem, să conştientizăm care este impactul alimentaţiei asupra stării de sănătate şi astfel obişnuinţa în care trăim devine o tendinţă sau este dată uitării. Începem cu excepţii (exemplu: ocazional, mănânc un aliment pe care nu îl consider sănătos, dar este gustos), urmând că apoi excepţia să devină regulă zilnică. Alimente apetisante pentru mine sunt fructele, de exemplu, dar marketingul alimentelor care se îndepărtează de la natural, de la echilibrul din punct de vedere nutriţional într-adevăr induce această tendinţă de a consuma alimente intens procesate.
„Lăcomia poate fi uşor sesizată şi în vacanţe, când există această tendinţa de a umple farfuria, de a mânca necontrolat, ca o răzbunare pe toate curele drastice ţinute peste an sau pe covrigii mâncaţi între două întâlniri”.
De exemplu, o porţie corectă de paste este de mărimea unei mingi de tenis, dar când mâncăm la restaurant ne aflăm în faţă unei porţii triple şi cum mesajele din copilărie ne amintesc că trebuie să mâncăm tot din farfurie…asta facem.
Lăcomia poate fi uşor sesizată şi în vacanţe, când există această tendinţa de a umple farfuria, de a mânca necontrolat, ca o răzbunare pe toate curele drastice ţinute peste an sau pe covrigii mâncaţi între două întâlniri. Dragii mei, vacanţa este motiv de bucurie, de petrecere a unui timp de calitate cu familia, de a ne bucura de briza sărată a mării şi de miresmele de răşini şi flori de tei ale munţilor. De regulă, vacanţa de vară este percepută numai prin mărimea farfuriei, umplută cu vârf si lentila paharului, iar pozele postate si apreciate sunt raportate la această bucurie de a mânca.
Care este strategia prin care poate fi obţinut un echilibru între nevoile şi poftele alimentare ale copilului?
Pentru a înţelege nevoia copilului nostru este important să înţelegem nevoia noastră, a părinţilor. Să ne observăm pe noi, să facem diferenţa între nevoie şi dorinţă, căci numai astfel reusim să ne ajutam copiii. Altfel, cădem uşor în capcana alimentelor dezechilibrate din punct de vedere nutriţional, considerându-le importante în creşterea şi dezvoltarea copiilor noştri. Gustul se educă şi nevoia se învaţă. Copilul nu merge de bunăvoie să îşi cumpere alimentele dulci sau alimentele prăjite, acestea îi sunt oferite şi frecvenţa o stabilesc tot adulţii.
Cât de rău le face copiilor consumul mare de zahăr?
Glucidele (carbohidraţii) reprezintă o importantă categorie de macronutrienţi, alături de proteine, lipide, fibre si apă. Calitatea, cantitatea si sursa de glucide sunt factori deosebit de importanţi, atunci când vorbim de impactul asupra stării de sănătate, în special la copii. În România se înregistrează un abuz în ceea ce priveşte consumul de zahăr, în medie ajungându-se la un consum de 33 kg/ persoană/ an.
Consumul în mod repetat, timp îndelungat, de produse pe bază de zahăr poate reprezenta una dintre cauzele dezechilibrelor care apar în procesul de creştere la copii, manifestându-se astfel: la nivelul sistemului nervos, în special în sfera atenţiei şi a capacităţii de concentrare, apariţia deficienţelor imunitare (digestive sau respiratorii), instalarea bolilor imune, inflamatorii, neoplazice, rahitism si fragilitate osoasă (prin incapacitatea de asimilare a calciului – dereglarea metabolismului calciului), carii dentare.
Zahărul creează dependenţă, acţionează la nivelul creierului în aceeaşi zonă ca şi cocaina şi poate determina o excludere prin aversiune a glucidelor naturale (fructe, miere de albine).
Vorbind despre factorii de risc în ceea ce priveşte aportul constant de glucide/ carbohidraţi, important este să evitam, mai ales în alimentaţia copiilor următoarele:
– carbohidraţii rafinaţi (făină albă, orez alb şi alimentele care conţin cereale rafinate – pâine, paste, fulgi, musli)
– produsele de patiserie şi cofetărie (prăjituri cu cremă, brioşe, merdenele, pateuri, croissante, covrigi, plăcinte, batoane proteice, fursecuri, biscuiţi, napolitane, bomboane şi altele)
– băuturile îndulcite, carbogazoase, deoarece au un aport ridicat de glucide (elimină apa, dar şi mineralele Ca, Mg, Zn, Cu, Mn)
Cu ce să potolim pofta de dulce a copilului?
Încurajaţi copiii să descopere gustări sănătoase (fructe proaspete, deshidratate, oleaginoase, cereale integrale, seminţe, legume). De regulă, în perioadele în care se pot manifesta tulburări de alimentaţie, părinţii au tendinţa de a oferi orice, oricând copilului, astfel încât să „aibă ceva în burtică”. Aceasta este o abordare greşită, fiind primul pas către dezechilibrele alimentare şi către tendinta de a consuma cu precădere alimente din categoria dulciurilor sau produselor cu un conţinut mare de grăsimi şi glucide.
Care consideraţi că sunt primii paşi pe care orice părinte îi poate face pentru a-şi direcţiona copilul spre o alimentaţie sănătoasă, chiar dacă până acum nu a prea ţinut cont de aceste aspecte, iar micuţul a fost hrănit cu tot ce şi-a dorit?
Conştientizarea este cheia, apoi stabilirea unor obiective realiste, identificarea soluţiilor, găsirea alternativelor, implicarea copiilor în mici ateliere de gătit acasă (folosind ingredientele noi, pe care părintele doreşte să le introducă în alimenţatia copilului).
Niciodată nu este târziu să recuperăm anii rătăcirii, motiv pentru care ingredientele de calitate, integrale aşteaptă pe raft, uneori având o haină care nu ne inspiră, dar un conţinut de nutrienţi care ne motivează.
Dă startul sănătăţii tale şi a familiei tale, prin armonie în farfurie.
Publicitate
