6 din 10 români sunt supraponderali sau obezi, arată studiul cantitativ „Incidența obezității în rândul populației din România”, realizat în 2024 de Societatea Română de Chirurgie Bariatrică și Metabolică (SRCM), pe baza unui eșantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane cu vârsta de peste 10 ani. Mai mult decât atât, 1 român din 5 (22%) care are probleme de greutate nu este conștient de acest lucru.
În prezent, peste 3,95 milioane de români suferă de obezitate. Peste 2,9 milioane dintre persoanele de peste 16 ani din țara noastră au cel puțin o problemă de sănătate asociată obezității. Adulții de peste 45 de ani, căsătoriți, cu venituri mici și medii și un nivel scăzut de educație sunt printre persoanele cele mai afectate de obezitate.
Mai mult decât atât, deși excesul ponderal afectează un procent atât de ridicat de români, iar peste 20% suferă deja de obezitate, aproximativ 22% dintre aceștia nu consideră că au probleme cu kilogramele în plus, deși Indicele de Masă Corporală (IMC) măsurat îi contrazice.
La nivel global, peste 1 miliard de persoane suferă de obezitate
Analizând obezitatea în Romania, studiul SRCM indică o prevalență crescută a acestei boli în rândul adulților care au peste 45 de ani, sunt căsătoriți, au venituri mici și medii și un nivel scăzut de educație. Boala este observată mai frecvent în rândul bărbaților, în special când vine vorba de obezitate de gradul 1.
Aplicând rezultatele studiului la populația generală de peste 17 milioane de persoane cu vârsta de peste 10 ani din România, cercetarea indică faptul că peste 3,95 milioane de români suferă de obezitate, iar peste 2,9 milioane dintre persoanele de peste 16 ani au cel puțin o problemă de sănătate asociată care fusese diagnosticată de mai mulți ani.
Pacientul cu exces ponderal este predispus mai multor patologii asociate. Conform studiului Societății Române de Chirurgie Bariatrică și Metabolică, în România, la pacienții care suferă de obezitate este crescută semnificativ incidența unor afecțiuni grave precum hipertensiunea arterială, dislipidemia (colesterol mărit și/sau trigliceride mărite), steatoza hepatică, diabetul zaharat tip 2, apneea de somn, patologia osteoarticulară (gonatroza, coxatroza sau spondiloză lombară). La majoritatea pacienților cu obezitate, aceste afecțiuni agravante erau instalate de cel puțin 5 ani. Femeile, persoanele de peste 45 de ani și cele cu venituri scăzute tind să fie mai afectate de impactul acestor probleme asociate comparativ cu populația generală.
Conform estimărilor realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), astăzi, la nivel global peste un miliard de persoane suferă de obezitate, iar situația pare că va continua să se agraveze. Cele mai recente date publicate de Federaţia Mondială a Obezităţii (World Obesity Federation – WOF) arată că, până în 2035, aproximativ 1,53 miliarde de persoane vor suferi de obezitate în întreaga lume.
Studiu efectuat la Colegiul „Gheorghe Lazăr”
La Sibiu, Facultatea de Medicină (ULBS), Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” și Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu au realizat la începutul acestui an un studiu privind evaluarea metodelor, a stilului de viață și influența acestora asupra stării de greutate la elevii dintr-un liceu din municipiu. Metoda a avut ca bază adaptarea chestionarelor ISCOLE și a chestionarului de alimentație a copilului.
Cercetarea și-a propus să adapteze o serie de chestionare validate anterior din Studiul Internațional al Obezității Infantile, al Stilului de Viață și al Mediului (ISCOLE), al Chestionarului de Alimentare a Copilului și elemente din Inițiativa de Supraveghere a Obezității Infantile (COSI) al Organizației Mondiale a Sănătății pentru a evalua stilul de viață local în rândul elevilor de liceu și al familiilor acestora care îi pot predispune la obezitate.
În acest scop, a fost format un comitet de experți ca parte a unui parteneriat de cercetare pentru a supraveghea traducerea și adaptarea chestionarului. Acesta a fost format din specialiști în educație și management școlar, profesioniști în cercetare clinică, experți lingvistici și experți în sănătate publică.
Chestionarele adaptate au fost apoi aplicate la 114 elevi înscriși în clasele a IX-a și a X-a care frecventează un liceu situat la Sibiu și părinții acestora. Variabilele măsurate au fost investigate pentru corelațiile cu supraponderalitatea și obezitatea și, ca obiectiv secundar, performanța academică. Studiul a dezvăluit mai multe constatări critice, inclusiv durate suboptime de somn și niveluri de activitate fizică în rândul elevilor, o cantitate semnificativă de timp petrecut în fața ecranului și corelații între starea de greutate și activitatea fizică, timpul sedentar și starea de greutate maternă și nivelurile de educație.
„Sibiul fiind un oraș cu un nivel economic ridicat, comportă la rândul său niște afecțiuni care sunt legate, în principal, de supra-alimentație. Derivată din această problemă este și obezitatea. Din punct de vedere metabolic, se întâlnesc foarte multe dislipidemii, adică colesterol și trigliceride crescute, care asociate cu hipertensiunea arterială și diabetul zaharat (știm că aceste afecțiuni sunt ale țărilor dezvoltate) generează, ca și comorbiditate, arteroscleroza. Cu toate complicațiile ulterioare: cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral. Deci acestea sunt afecțiunile bunăstării și ale sedentarismului, din păcate”
(Dr. Olimpiu Florin Achim)
77,77% dintre mamele obeze și-au subestimat categoria de greutate
Pe baza răspunsurilor obținute de la CFQ cu privire la percepția de sine a părinților asupra greutății, 91,55% dintre mamele cu greutate normală și-au perceput corect categoria de greutate, restul supraestimând-o ca fiind supraponderală. În schimb, 34,78% dintre mamele supraponderale și 77,77% dintre mamele obeze și-au subestimat categoria de greutate. Doar două dintre mamele incluse au declarat obezitatea ca boală, chiar dacă IMC-ul lor calculat le-a clasificat ca fiind supraponderale.
Datele privind alocarea timpului în timpul somnului, timpului petrecut în fața ecranului și modelelor de activitate fizică au indicat că doar 28,1% dintre elevii care au răspuns au obținut un minim de 8 ore de somn în timpul zilelor de școală. În ceea ce privește accesul la ecran, 100% dintre elevii incluși au avut acces la telefoane mobile, iar 93,9% dintre elevi au avut acces la un computer sau televizor în dormitor.
Părinții, cei mai predispuși la obezitate
Din datele colectate se pot deduce mai multe aspecte cheie privind stilul de viață al adolescenților înscriși la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”.
În special, mai puțin de o treime dintre elevii înscriși în studiu au îndeplinit recomandările de somn pe timp de noapte de cel puțin 8 ore în timpul zilelor de școală. Mai mult, mai puțin de 5% dintre elevi au raportat că au realizat 60 de minute zilnice recomandate de activitate fizică moderată pe parcursul unei săptămâni și mai mult de jumătate dintre ei au petrecut o medie zilnică de cel puțin două ore și jumătate în fața televizorului sau a ecranelor computerului pe parcursul unei săptămâni întregi.
În ceea ce privește starea de greutate, în acest interval de vârstă excesul de greutate a arătat o prevalență semnificativ mai mare la părinți. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în contextul gradului scăzut de conștientizare a acestui aspect, așa cum reiese din modul în care mamele care completează chestionarul își percep propria greutate.
Aceeași conștientizare scăzută este ceea ce ar putea fi incriminat pentru prevalența scăzută a bolilor cardiometabolice autodeclarate, arată studiul în discuție. În consecință, în timp ce prevalența supraponderalității și obezității auto-raportate în rândul studenților înscriși poate să nu se fi îndepărtat de așteptările normale, datele cercetării sugerează o povară de risc mult mai largă provenind din mediul de sănătate familial. Acest aspect este întărit și mai mult de corelația găsită între diverși factori și starea de greutate a elevilor, cu o înclinație evidentă către trăsăturile materne. Și anume, obezitatea maternă a fost puternic asociată cu supraponderalitatea și obezitatea elevilor.
Expunerea crescută la ecrane se reflectă în greutatea corporală
În încercarea de a investiga care trăsături particulare ale mediului de acasă au o influență obezogenică, devine evident că au avut loc transformări semnificative în acest domeniu, reflectând evoluția tehnologică a erei actuale. În studiul invocat, toți elevii înscriși au avut acces personal la un telefon mobil și peste 90% dintre ei au avut acces fie la un computer, fie la un televizor în dormitorul lor.
Prezența ecranelor în viața de zi cu zi a adolescenților a trecut de la un element ocazional la un aspect critic al mediului lor, necesitând o abordare deliberată a gestionării timpului petrecut în fața ecranului. Expunerea judicioasă pe ecran în acest context s-a transformat într-un comportament învățat, mai degrabă decât unul spontan. În cadrul studiului actual, asocierea dintre expunerea crescută la ecran (predominant prin vizionarea televizorului) și creșterea greutății corporale este un argument suplimentar în favoarea unei abordări echilibrate a utilizării dispozitivelor electronice.
Oportunitățile de activitate fizică pot juca un rol important în modelarea greutății
În ceea ce privește expunerile alimentare, studiul relevă că „au apărut două tendințe nutriționale majore – una înclinată spre alimente mai sănătoase și una spre cele nesănătoase. Un element special care nu este luat în considerare și a apărut în studiul nostru este o tendință declarată a elevilor supraponderali de a consuma mai puține porții de chipsuri de cartofi în comparație cu elevii cu greutate normală – atât în general în timpul săptămânii, cât și în fața ecranelor.
Această corelație se poate datora prejudecății de dezirabilitate socială prezentă în mod inerent în studiile de acest tip. Poate denota, totuși, un aspect cheie – și anume că studenții înscriși în studiul nostru pot avea o înțelegere nuanțată a nutriției, fiind conștienți de ce grupe de alimente sunt deosebit de obezogenice și dăunătoare. În ciuda acestor cunoștințe, consumul persistent de astfel de alimente sugerează o interacțiune complexă între conștientizare și comportament. Acest contrast poate evidenția potențialele decalaje între educația nutrițională și implementarea sa practică în obiceiurile alimentare zilnice. Acesta subliniază necesitatea unor măsuri care să facă mai mult decât să informeze, ci și să sprijine aplicarea acestei înțelegeri pentru a promova practici alimentare mai bune, în special în mediile în care opțiunile alimentare nesănătoase sunt larg răspândite și ușor disponibile”.
În plus față de alte cercetări similare, cercetarea în discuție a identificat și alte asocieri interesante, cum ar fi legătura dintre categoria de greutate corporală mai mică și accesul mai ușor de acasă la spațiile publice cu echipamente sportive. Acest lucru sugerează că disponibilitatea și caracteristicile oportunităților de activitate fizică pot juca un rol important în modelarea greutății corporale și ar putea informa viitoarele inițiative de sănătate publică și strategii de planificare urbană pentru a îmbunătăți accesibilitatea activității fizice.
„Constatăm că obezitatea are un impact major asupra sănătății, peste 78% dintre persoanele de peste 16 ani care suferă de această boală având cel puțin o patologie medicală asociată excesului ponderal”
(Prof. Dr. Cătălin Copăescu, Președintele SRCM)
Dr. Alexandra Lupu Petria: „Prevenirea obezității necesită măsuri ferme”
Am rugat-o pe Dr. Alexandra Lupu Petria, medic specialist medicină internă și nutriție, să ne spună cât de îngrijorătoare sunt datele statistice privind obezitatea și care sunt recomandările medicului pentru a gestiona eficient o astfel de afecțiune.
„Obezitatea reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică în România și la nivel global. Datele recente, care arată că 6 din 10 români sunt supraponderali sau obezi, subliniază o problemă alarmantă, cu implicații grave asupra sănătății fizice și mentale. Obezitatea este strâns legată de afecțiuni precum diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială sau diverse tipuri de cancer. Mai îngrijorător este faptul că un procent semnificativ dintre cei afectați nu sunt conștienți de situația lor, ceea ce reduce șansele de intervenție timpurie.
Prevenirea obezității necesită măsuri ferme, care să includă educația nutrițională încă din școală, promovarea activității fizice regulate și acces la informații clare despre alimentația sănătoasă. Este esențial să se evite dietele dezechilibrate și să se adopte un stil de viață activ. Pentru cei care se confruntă deja cu obezitate severă, evaluarea și tratamentul sub supravegherea unor specialiști sunt cruciale. Conștientizarea riscurilor și luarea unor măsuri preventive sunt pași decisivi pentru a reduce incidența acestei afecțiuni și a proteja sănătatea publică.
Adoptarea unei diete echilibrate: Includeți în alimentație proteine de calitate (pește, carne slabă, ouă), carbohidrați complecși (cereale integrale, legume) și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, nuci, avocado).
Evitarea alimentelor procesate: Reduceți consumul de zaharuri adăugate, grăsimi trans și alimente bogate în calorii, dar sărace în nutrienți.
Păstrarea unui program regulat al meselor: Mâncatul la ore fixe ajută la reglarea apetitului și previne supraalimentarea.
Porții moderate: Monitorizați dimensiunea porțiilor pentru a evita consumul excesiv de calorii.
Hidratare optimă: Consumul a 1,5-2 litri de apă zilnic ajută la menținerea metabolismului activ și la controlul senzației de foame.
Activitate fizică regulată: Includeți cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul sau dansul, combinate cu antrenamente de forță.
Somn de calitate: Asigurați-vă 7-9 ore de somn pe noapte, deoarece lipsa de odihnă perturbă hormonii care reglează apetitul.
Gestionarea stresului: Practicați tehnici de relaxare precum meditația, yoga sau respirația profundă pentru a evita mâncatul emoțional.
Construirea de obiceiuri sănătoase: Înlocuiți treptat obiceiurile dăunătoare cu unele benefice, cum ar fi consumul de fructe în locul dulciurilor procesate.
Consultații periodice: Monitorizarea regulată a greutății și a markerilor metabolici cu ajutorul specialiștilor poate preveni instalarea unor probleme grave”, a precizat nutriționistul.
