Interviu cu dr. Carmen Zaharia /
Numărul dependenților de alcool din Sibiu internați în 2018 s-a apropiat de 1.000
Ritmul alert al vieții face ca alcoolismul să rămână o boală complexă, tot mai mulți oameni alegând să consume alcool pentru a-și modifica emoțiile, sentimentele negative și stările de disconfort în general. Din datele Institutului Național de Sănătate Publică reiese că România ocupă locul III în UE după cantitatea de alcool consumată, dar locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum (de exemplu, suntem pe locul II după Lituania din punctul de vedere al victimelor agresiunilor fizice legate de consumul de alcool). Și numărul sibienilor care au ajuns să fie internați la Psihiatrie pentru tratarea dependenței alcoolice a crescut, anul trecut apropiindu-se de 950 de persoane. Care este semnalul de alarmă care trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să limităm consumul de alcool înainte de a fi prea târziu ne spune Dr. Carmen Zaharia, medic primar psihiatru la Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu.
Dependența de alcool unde ați încadra-o: obicei nociv pentru sănătate, viciu sau boală?
Dependența de alcool este deja o afecțiune (boală) psihică cu implicații comportamentale, psihologice și fiziologice, mai frecventă la bărbați decât la femei (cu o rată de 5/1). Alcoolul face parte din rândul substanțelor considerate psihoactive, ce pot să inducă un consum abuziv datorită capabilității de a modifica stările psihice și de a activa sistemul de recompensă. Trecerea de la băutorul ocazional (social) la consumul abuziv (ca un tipar maladaptiv la alcool) cu dezvoltarea toleranței (atunci când apare nevoia marcată de a crește cantitatea de alcool pentru a obține un același efect dorit) la dependență depinde de o serie de factori genetici, psihologici și de mediu.
Există studii care recomandă consumul zilnic de vin sau bere. Cât de reale sunt beneficiile în acest caz?
Din punct de vedere fiziologic, alcoolul nu este aliment, deci nu poate fi considerat nici necesar și nici util pentru organismul uman. Alcolul conține etanol, prezent în diferite procente în toate băuturile alcoolice (vin, bere, distilate). Acesta, prin acțiunea asupra centrilor plăcerii din sistemul nervos central, determină reducerea tensiunii intrapsihice, creșterea sentimentului de putere. Din punct de vedere somatic există o serie de efecte considerate pozitive (benefice), cum ar fi: reducerea riscului de boli cardiovasculare, scăderea riscului de instalare a diabetului zaharat, reducerea riscului de apariție a accidentelor cerebrale. Însă aceste efecte sunt mai degrabă benefice la persoanele de peste 50 de ani (la cei tineri aceste efecte se pot obține și prin alte căi – de exemplu un regim alimentar corect, implicare în activități de sport). Dar riscul asupra efectelor negative crește brusc pe măsură ce se consumă mai mult alcool.
Practic, care este cantitatea de alcool permisă într-o zi sau poate într-o săptămână, pentru a nu se depăși granița spre dependență?
Consumul de alcool este un fenomen aproape obișnuit; statisticile arată că 90% din populația tărilor europene a consumat alcool într-un anumit moment sau pe o anumită perioadă de timp. O cantitate permisă ar fi o băutură care să conțină o cantitate de 10 grame de etanol/zi, care poate fi de exemplu: 330 ml bere (5%)
125 ml vin (un pahar vin 14%)
40 ml tărie (țuică, whisky, coniac 40%)
70 ml lichior (25% alcool).
Consumul maxim admis ar fi: pentru bărbații adulți (până la 65 de ani) de 2 băuturi/zi fără a depăși 7/săptamână; pentru femei și pentru bărbații de peste 65 ani de 1 băutură/zi fără a depăși 4/săptămână, cu excepția situațiilor când este total contraindicat (de exemplu, la femeia însărcinată).
Care sunt cele mai periculoase băuturi alcoolice pentru sănătate?
Din cauza modului de distribuție a alcoolului în organism, mai periculoase devin băuturile cu concentrația mai mare de etanol, adică ”tăria” unei băuturi, ea fiind și cea care determină efectele asupra organismului (de exemplu bere 3-6% făcută din cereale; vin 10-14% alcool din struguri; gin, whisky, rom, coniac, tuică 40-50%, alcool obținut dintr-un amestec fermentat de cereale și fructe). Astfel, consumul unei băuturi mai slab alcoolizate sau consumul mai lent (în timp mai îndelungat) permite ficatului să oxideze alcoolul ingerat mult mai eficient, ceea ce determină un grad mai mic de intoxicație.
Semnele dependenței de alcool:
- prioritizarea consumului de alcool indiferent de oră și în ciuda tuturor efectelor negative medicale (de exemplu ciroză hepatică) sau financiare (procurare ilicită a banilor necesari pentru procurarea băuturii) cu trăirea necesității irezistibile de „a mai bea un pahar”;
- instalarea toleranței (anticamera dependenței);
- apariția unor simptome de sevraj oricând în cursul zilei la întreruperea de câteva ore a consumului de alcool și diminuarea lor prin autoadministrarea de alcool;
- incapacitatea îndeplinirii obligațiilor majore (profesionale, sociale, familiale).
Odată cu instalarea dependenței alcoolice, în timp, încep să apară și alte complicații, de ordin psihic și fizic. Care sunt cele mai frecvente?
Cele mai frecvente complicații ale sindromului de dependență de alcool sunt:
– asupra sistemului nervos central: fenomenul de black-out (nu mai știe ce s-a întâmplat), starea de sevraj etanolic (cu debut brusc la scăderea cantității de etanol din organism) ce poate fi complicată cu convulsii și/sau stare de delirium tremens (stare de mare urgență medicală ce se soldează uneori cu decesul), polineuropatia periferică cu deficit progredient de mers și de echilbru.
– asupra tractului gastrointestinal: gastrite, ulcer, hepatite, ciroză hepatică, pancreatite, enterite
– efecte cardiovasculare: creșterea tensiunii arteriale, accidente vasculare cerebrale
– scăderea imunității, cu infecții repetate localizate sau generalizate.
Ce presupune de fapt starea de sevraj și cum se iese din ea (altfel decât consumând tot alcool)?
Așa cum ziceam, starea de sevraj la alcool reprezintă, cel mai frecvent, o mare urgență medicală, din cauza complexității de fenomene fizice (tremurături, transpirații, palpitații, tahicardie, creșteri importante ale tensiunii arteriale, grețuri, vărsături, diaree) și psihice (neliniște sau agitație psihomotorie, anxietate marcată, insomnii, halucinații vizuale și auditive) ce se întrepătrund. În câteva ore se poate complica cu stare de delirium tremens (confuzie, dezorientare, delir, halucinații), crize majore de epilepsie, infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces (la 20% dintre cei netratați). Deci, eu recomand ca în toate cazurile (chiar și cele necomplicate) de sevraj etanolic tratamentul să fie, cel puțin, inițiat în spital, pentru supravegrerea și monitorizarea eventualelor complicații.
Raport OMS: 85% dintre accidentele auto mortale sunt provocate de conducători auto aflați sub influența alcoolului
Cum se tratează această dependență de alcool? Există terapii moderne mai eficiente în acest sens?
Tratamentul dependenței de alcool implică trei pași importanți:
- tratarea episoadelor de intoxicație sau de sevraj (cu scop imediat de salvare a vieții);
- tratamentul problemelor cronice de sănăate asociate consumului de alcool (de exemplu hepatita etanolică);
- schimbarea comportamentului pe termen lung față de alcool, pentru menținerea abstinenței.
Dacă primii doi pași implică tratament medicamentos cu monitorizarea efectelor acestora într-o relație medic-pacient, ultimul pas (de reabilitare sau de readaptare la o viață fără alcool) presupune o mai mare implicare a pacientului într-o relație terapeut-pacient individuală sau de grup, uneori de lungă durată. Reabilitarea se poate face în centre specializate (cum ar fi cel de la Șura Mică sau Șelimbăr în județul Sibiu) sau în ambulator, pentru continuarea eforturilor de a menține și motiva abstinența.
Cum pot fi ajutați, din punct de vedere psihologic, cei care consumă excesiv alcool?
Consilierea psihologică reprezintă un element foarte important în toate formele de consum excesiv (alcool, droguri, internet, etc), având ca rol principal găsirea răspunsurilor individualizate privind cauzele, factorii favorizanți, efectele și consecințele consumului de alcool. Relația terapeutică se bazează pe îndrumare și sprijin pentru găsirea și consolidarea soluției sau metodei potrivite pentru recuperare cu menținerea abstinenței. Se urmărește ca persoanele cu consum excesiv de alcool să-și dezvolte stategii proprii (motivații) pentru a-și menține obiectivul principal decis (ideal menținerea abstinenței).
Care este situația la Sibiu și cum ne situăm ca cifre la nivel național?
În Sibiu, numărul cazurilor de internări în Spitalul de Psihiatrie ”Gh. Preda” a celor cu afecțiuni induse de consumul de alcool a crescut în ultimii doi ani cu aproximativ 12%, în 2018 numărul internărilor fiind de aproximativ 950 de persoane. Cei mai mulți pacienți au fost bărbați (84%), peste media națională. Grupa de vârstă cea mai frecvent întâlnită este cea de 40-50 de ani (53%), fiind dominanți cei din mediul urban(63%). 50% dintre aceștia au prezentat complicații psihice și somatice (2/3 dintre pacienți prezentând bolii hepatogastrice) ce au necesitat tratament multidisciplinar, cu mari cheltuieli de resurse financiare.
Măsuri prevenire consum alcool:
– măsuri educative de instruire privind deprinderile și consecințele consumului de alcool;
– măsuri socio-economice (menținerea unor prețuri ridicate la alcool),
– restrângerea spațiilor de expunere a băuturilor alcoolice,
– restrângerea reclamelor,
– interzicerea comercializării la tineri și adolescenți,
– interzicerea unităților în care se consumă alcool în preajma spitalelor, școlilor, căminelor.