Proprietăţi terapeutice II

POLENUL IV După vârsta de 50 de ani, în general apar tulburări ale glandei prostatice. Aceasta duce, la început, la o jenă aparent inofensivă care în cazul netratării ameninţă sănătatea şi forţa virilă. Afecţiunile şi îmbolnăvirile ei nu sunt inevitabile. Natura oferă o hrană dietetică, un ajutor preţios prin polen (recomand polenul crud – prin uscare polenul nu pierde doar apa ci şi substanţe volatile şi principii active). Nu trebuie aşteptat până se declanşează tulburările prostatice. Prevenirea din timp, prin alimentaţie corespunzătoare este absolut posibilă. Statistic, între 50 şi 60 de ani, 30% din bărbaţi suferă deja de o hipertrofie a prostatei (adică fiecare al treilea bărbat este bolnav); peste vârsta de 60 ani, 60% sunt afectaţi (adica 2 din 3); dintre bărbaţii peste 70 de ani, aproape niciunul nu este cruţat. Ocrotirea preventivă, din timp, şi corectă, este astfel foarte importantă pentru orice bărbat. De aceea, după 45 de ani, este necesar ca fiecare bărbat să se supună, măcar o dată pe an, la un consult medical. Bolile prostatei influenţează în mod direct atât virilitatea cât şi excreţia spermei (ejacularea). Fiecare bărbat trebuie să acorde atenţia cuvenită acestor supărări şi tulburări, manifestate astfel: Stadiul 1: dificultăţi la urinări (mai ales la început), jet subţire, senzaţie de urinare, necesitate de urinare în timpul nopţii, retenţie slabă (micţiune in picături), scăderea forţei fizice. În acest prim stadiu, afecţiunea poate fi influenţată încă foarte bine prin mişcare, căldură şi dietă (cu polen, de exemplu). Contraindicate sunt: alcoolul, constipaţia, umezeala la picioare. Stadiul 2: apariţia reziduului urinar (vezica nu se goleşte complet la micţiune), dureri şi dificultăţi la urinare, dureri difuze în zona inghinală sau la testicule, tensiune arterial crescută. Stadiul 3: retenţie cronică incompletă de urină cu micţiuni frecvente prin prea plin, pierderea poftei de mâncare, slăbire progresivă, alterarea rinichilor şi apariţia uremiei. Experienţele în dietetică au dovedit că substanţele conţinute în polen pot avea o acţiune deosebită în cazul afecţiunilor de prostată, mai ales în combinaţia cu sâmburii de dovleac. Această combinaţie vine în ajutorul menţinerii funcţiei prostatei şi a potenţei bărbatului. Este raţional şi util ca tratamentul să fie completat şi întărit prin folosirea de ulei de dovleac şi să nu uităm apilarnilul (un alt produs apicol despre care vom povesti în articole viitoare). Mod de administrare al polenului: trebuie luat în cadrul unei cure (de 3 ori pe zi înaintea meselor), câte o linguriţă. Se mestecă bine şi se înghite, sau se pune într-un pahar cu puţină apă (plată, de izvor sau fântână) şi câteva picături de zeamă de fruct (lămâie, portocală etc.). Seminţele de dovleac se servesc crude, nesărate (10-15 pe zi), iar uleiul de seminţe de dovleac poate fi folosit foarte bine ca ulei pentru salate. Apilarnilul (crud – congelat) se amestecă cu mierea (de mână) (1:10), amestec în care poate fi pus şi polenul şi sâmburii de dovleac. În cazul afecţiunilor deja existente, folosirea de durată a dietei de polen-dovleac-apilarnil este în măsură să sprijine în mod eficace eforturile medicului. Apicultor: drd.ing.Doşteţan Cornelia Membră în conducerea Societăţii Române de Apiterapie e-mail:[email protected] www.reteteapicole.cabanova.com www.apicole.eu 0742.18.98.65