Qigong, complex de metode terapeutice (I)

În China cercetările medicale asupra metodelor qigong au început în anii 1950. În 1996 la Beijing a avut loc a III-a Conferinţă internaţională de qigong terapeutic. Concluziile numeroaselor studii ştiinţifice asupra efectelor date de practica qigong au scos în evidenţă unele aspecte pe care le vom aborda în cele ce urmează. Sistemul nervos central Studierea electroencefalogramei practicanţilor de qigong permite să se tragă concluzia că practica are o acţiune inhibitorie asupra creierului, confirmată de astfel de modificări, cum ar fi apariţia undelor sincrone de frecvenţă joasă cu amplitudinea de 3 ori mai mare decât la nepracticanţi. Se modifică starea funcţională a analizatorului mişcărilor scoarţei cerebrale şi anume, se măreşte cro­nocsia musculară.. Un efect analog se poate obţine prin ingurgitarea unei mari cantităţi de barbiturice. Ca urmare creşte rezistenţa de bază a muşchilor de profunzime. Poţi alege un loc unde te simţi cel mai confortabil în timpul practicii. Poţi alege un loc unde vezi lumină sau ai senzaţia de lumină (chiar şi cu ochii închişi) în timpul practicii tale de Qigong. De funcţionarea sistemului nervos simpatic este legat şi electropotenţialul pielii, care în viaţa obişnuită creşte la stres, durere etc. şi scade în timpul somnului. La practicanţii de qigong electropotenţialul pielii scade treptat, fapt ce confirmă influenţa inhibitorie a sistemului nervos simpatic şi activarea celui parasimpatic, care, după cum se ştie, oglindeşte starea proceselor trofice, de regenerare a creierului. Ilie Sorin BÎRLEA, Jiao Lian Qilingong www.qilingong.com