România se confruntă tot mai mult în ultima perioadă cu traficul și consumul de droguri, iar această gravă problemă o întâlnim și la nivelul județului Sibiu. Anul trecut, numărul celor care au trecut pragul Centrului Antidrog Sibiu s-a triplat față de anul anterior, iar 300 de persoane au ajuns la spital după ce au consumat droguri. În plus, în ultimii doi ani, polițiștii de la Serviciul de Crimă Organizată Sibiu au destructurat mai multe grupări de traficanți, aproape 60 dintre aceștia ajungând după gratii. Cu toate că în prezent autoritățile desfășoară numeroase campanii de prevenire a consumului de droguri, îndeosebi în rândul liceenilor și al tinerilor, lupta este una acerbă. Tinerii vulnerabili invocă cel mai des două motive pentru care recurg la droguri: curiozitatea și anturajul, grupul de prieteni. Iar dacă la început consumul de droguri este tratat ca o simplă distracție, ulterior, mulți ajung victimele propriei curse după plăcere.
S-a triplat numărul consumatorilor din evidența Centrului Antidrog Sibiu
Anul trecul, la Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Sibiu au fost înregistrate 47 de persoane consumatoare de droguri, de 3 ori mai multe față de anul 2013, când în evidențele acestei instituții s-au aflat numai 14 persoane. 45 dintre acestea, cu vârste între 20 și 53 de ani au consumat canabis, iar alți 2 tineri, de 16 și 19 ani, substanțe etnobotanice.
„La nivelul anului 2014, în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Sibiu au fost înregistrate un număr de 47 de persoane, din care 25 au fost referiţi de către DIICOT Sibiu, Cluj, Bucureşti conform art. 19 ^1 din Legea nr. 143/ 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare , 16 beneficiari au fost referiţi de Serviciul de Probaţiune Sibiu, 4 au solicitat serviciile CPECA din propria iniţiativă şi 2 beneficiari au fost referiţi de alte instituţii (DGASPC Sibiu, Primăria Sibiu)”, transmit reprezentanții Centrului Antidrog Sibiu.
La acest centru, ei beneficiază de evaluare medicală, psihologică și socială, precum și consiliere socială individuală sau de grup pentru a reuși să își depășească problemele pe care le au legate de consumul de droguri și a se putea reintegra social.
În 2014, aproape 300 de sibieni au avut nevoie de îngrijiri medicale
276 de pacienți cu consum de droguri ( incluzând și pacienții cu consum de etanol) au fost internați anul trecut la Spitalul de Psihiatrie “ Dr. Gheorghe Preda” Sibiu. Din totalul pacienților cu dependență la substanțe internați în 2014 în Spitalul de Psihiatrie, 7 % sunt reprezentați doar de cei cu consum de etnobotanice. Potrivit directorului medical, dr. Ciprian Băcilă, bolnavii cu probleme psihice legate de consumul de droguri sunt tratați în cadrul Spitalului atât prin internare, cât și prin tratament în ambulatoriul de specialitate. Comparativ cu anul 2012, in anii 2013-2014 procentul de pacienti internați s-a redus cu 2%, iar în anii 2013 și 2014 este aproximativ egal.
„Marea problema a persoanelor cu probleme legate de consumul de droguri, este ca nu constientizeaza pericolul la care se expun, multi dintre acestia neapeland la serviciile unui psihiatru sau psiholog.Primele manifestări apărute la consumatorii de droguri sunt tulburările de comportament. Dacă pacienții continuă consumul de substanțe pot dezvolta o gama largă de afecțiuni psihiatrice, de la psihoza indusă de substanțe, la tulburările afective sau tulburările cognitive. Afectarea somatică este, de asemenea, des întâlnită la consumatorii de droguri, ea putând fi mai importantă decat manifestările psihiatrice. Leziunile fie psihiatrice, fie somatice, la un consum prelungit de substanțe, pot fi ireversibile”, explică dr. Ciprian Băcilă.
20 de persoane, cu vârste între 18 și 54 de ani, au ajuns anul trecut și la Urgența Spitalului Județean Sibiu înurma consumului de droguri. 8 dintre aceștia erau cetățeni străini, unul din Thailanda, iar restul din Germania. Niciunul nu a rămas internat la Spitalul Județean, însă 3 au fost trimiși la Spitalul de Psihiatrie.
Aproape 60 de persoane arestate în Sibiu în ultimii 2 ani
Potrivit comisarului Sebastian Veștemean, șeful Serviciului pentru Combaterea Crimei Organizate Sibiu, aproximativ 70% dintre traficanții de droguri prinși în județul Sibiu sunt tineri cu vârste cuprinse între 20-35 de ani. În anul 2014, polițiștii BCCO Sibiu au avut 5 acțiuni antidrog, concretizate fie în destructurarea unor grupări infracționale, fie în percheziții în scopul depistării infracțiunilor de acest tip. În urma acestora, au fost cercetate 45 de persoane, dintre care 39 au fost trimise în judecată, 27 fiind arestate. În plus, au fost confiscate 56 de kg de canabis, 3 kg de etnobotanice și 30 de grame de hașiș. Și în 2013 au fost arestate 31 de persoane, polițiștii confiscând 3 kg de canabis, 11 000 de plicuri de etnobotanice și aproape un kg de hașiș.
Potrivit legii, traficanții riscă între 3 și 25 de ani de închisoare, în funcție de tipul drogurilor pe care le vând, iar cei care produc și dețin culturi experimentale pot primi închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Drogurile depistate în județul Sibiu proveneau din import, aduse din Spania, Germania, dar și din culturi proprii, deținute în locuințe și anexe gospodărești din municipiul Sibiu, Amnaș sau cultivate în aer liber, în nordul județului, în zona Mediaș.
Consumul de drog – o ”distracție” care devine un blestem
Potrivit psihologilor, persoanele care recurg la consumul de droguri sunt ușor influențabile de grupul de prieteni, au în structura personalității predispoziția spre consum de substanțe și comportament delincvent, au în jur modele culturale care manifestă asupra lor influențe nocive, manifestă o incapacitate de a se integra social și au tendința de aderare la grupuri infracționale, înclinație spre vagabondaj, insubordonare și opoziționism.
„Consumul de droguri este un comportament care presupune implicarea mai multor factori: dizarmonii ale structurii personalității, persoanele consumatoare de droguri au personalități de tip pasiv-dependent, borderline sau antisocial, manifestă un control insuficient asupra vieții pulsionale, lipsa capacității volitive, anumite stări afective particulare cum ar fi: anxietate, depresie, hiperemotivitate sau timiditate, trăiesc pe parcursul vieții diverse stări de decepție și nemulțumire, se plâng de monotonia vieții și sunt lipsite de o scară valorică”, spune pishologul clinician si psihoterapeutul Aniela Sarbu.
Depistat devreme, întrerupt înainte de a apuca să devină o obișnuință care să conducă la dependență și cu mult sprijin și motivație puternică, consumul de droguri poate fi înlăturat și făcut să devină o experiență nefericită aparținând trecutului.
„Când ajung la psiholog, pacienții consumatori de drog au grade diferite de motivație în funcție de stadiul în care se află în raport cu consumul de drog.În tot procesul de însoțire a pacientului consumator de droguri, psihologul îi este alături pentru a-l ajuta să își construiască motivația și să-și consolideze angajarea în schimbare dar nu uită niciodată că responsabilitatea pentru schimbare îi aparține pacientului”, mai spune psihologul Aniela Sarbu.
Riscurile consumului de droguri
Potrivit site-ului www.revista-informare.ro, principalele droguri sunt: cocaina, derivații de opiu (heroina, morfina), canabis (hașiș,marijuana) și halucinogene ( LSD, ecstasy).
Cocaina este un “drog dur”, care provoacă halucinaţii şi dezechilibre mintale grave, după doze mari sau la consum de durată. În timpul utilizării cocainei se accelerează pulsul, se dilată pupila, creşte presiunea sanguină şi poate produce chiar atac de cord. În ultimul stadiu se produc convulsii, urmate de deces.
Heroina(diacetilmorfina) acţionează mai violent decât morfina, provocând crize de abstinenţă mai grave, cu anxietate respiratorie şi depresiuni totale, intoxicarea cronică manifestându-se prin slăbiciune generală, insomnie, greţuri, convulsii, dereglări tipice, şocuri cardiace şi uneori forme de precolaps. Moartea survine din cauza supradozei, a îmbolnăvirilor cauzate injectărilor nesterile şi ca malnutriţie.
LSD-ul(dietilamida acidului lisergic) este un drog sintetic. Halucinogenele nu creează dependenţă fizică, dar duc la toleranţă, astfel încât doza de substanţe halucinogene trebuie să crească de la un consum la altul. Efectele fiziologice pe termen scurt sunt: ameţeală, slăbiciune, somnolenţă, greaţă, plâns, halucinaţii vizuale, hipertensiune şi hipotermie, transpiraţie şi tremor, respectiv contracţii ale uterului. În schimb, efectele psihologice pe termen lung sunt: confuzii de percepţie şi cognitive, imposibilitatea de a îndeplini sarcini de rutină, pierderea percepţiei timpului, dificultate în distingerea diferenţelor dintre ficţiune şi realitate, atacuri de panică.
Marijuana este un drog halucinogen. La 30-60 minute după consum, imaginaţia devine tot mai confuză, imaginile se precipită, percepţia senzorială devine haotică, iar spaţiul şi timpul îşi pierd dimensiunile reale. În acelaşi timp, pot surveni halucinaţii şi stare de transă, iar comportarea poate deveni impulsivă: tulburări de coordonare motrică, tremurături, ameţeli şi ţiuituri în urechi.Dozele toxice duc la confuzii mintale, la dezorintare, la stări de excitaţie şi anxietate.
Cannabisul (cânepa indiană) este un drog sub formă de pudră Cannabisul produce scăderea activităţii, diminuarea atenţiei şi memoriei, tulburări de caracter (iritabilitate, instabilitate) şi de dispoziţie (alternerea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Cannabisul afectează ADN-ul şi, prin aceasta, mecanismul diviziunii celulare, creând mari perturbări la nivelul ovulelor, spermatozoizilor, neuronilor şi ţesuturilor. Pe termen lung, afectează sistemele cardio-vascular şi imunitar, funcţiile endocrine şi de reproducere, alterându-se funcțiile creierului și capacităţile psihice: scade voinţa, puterea de concentrare, judecata, memoria, persoana devine apatică, îşi abandonează preocupările cotidiene şi îşi neglijează familia.
Haşişul se extrage din cannabis. Consumul îndelungat duce la apatie şi lenevie, alterări ale bronhiilor, îmbătrânire prematură, slăbire a sistemului imunologic şi tulburări ale gândirii. În doze mari, consumul de haşiş conduce la delir şi nebunie.
Publicitate
