Multor oameni toamna le creează o stare de indispoziție, apatie. E anotimpul în care își fac loc cu predilecție stările nostalgice, lipsa de bună dispoziție, astenia și, de foarte multe ori, tulburările depresive.
Am rugat-o pe Dr. Roxana Burcea să ne spună cum ne influențează sănătatea mintală anotimpurile reci și cum am putea să depășim astfel de situații.
„Toți am resimțit, probabil, oboseala și slăbiciunea care vin odată cu toamna. Astenia de toamnă se manifestă prin oboseală generală și slăbiciune, fiind o condiție normală în această perioadă. Aceste stări nu reprezintă o tulburare psihică. Totuși, dacă aceste simptome sunt însoțite de dispoziție depresivă, pesimism, dificultăți de concentrare și modificări ale apetitului și somnului, și dacă persistă mai mult de doi ani, cu o apariție sezonieră (toamna și iarna) și o ameliorare primăvara și vara, atunci se poate vorbi despre o tulburare depresivă majoră cu tipar sezonier”, afirmă Dr. Burcea Roxana, subliniind diferența dintre oboseala normală și tulburarea psihică.
Rădăcinile depresiei sezoniere
„Primele referințe asupra depresiei sezoniere apar în scrierile din Grecia antică. Hipocrate și alți filozofi și medici antici au menționat că dispoziția oamenilor poate fi afectată de anotimpuri și de condițiile climatice. În secolul XIX, psihiatrul german Emil Kraepelin, unul dintre pionierii psihiatriei moderne, a fost printre primii care au observat că unii pacienți prezentau simptome depresive în timpul lunilor de iarnă, dar își reveneau complet primăvara și vara. În secolul XX, noțiunea de depresie sezonieră a început să prindă contur în anii 1970 și 1980, când cercetători precum Norman E. Rosenthal au realizat studii mai riguroase asupra legăturii dintre lumina naturală și dispoziție. În 1984, Rosenthal și colegii săi au publicat un studiu revoluționar în care descriau această afecțiune și o numeau tulburare afectivă sezonieră.
Prin studii suplimentare și cercetări clinice, TAS a fost inclusă în manualele de diagnostic, cum ar fi DSM-III-R, în 1987, fiind recunoscută ca o subcategorie a tulburării depresive majore sau a tulburării bipolare, cu un tipar sezonier”, spune psihiatrul.
Simptomele
„Dacă ai dispoziție depresivă, dificultate la trezire, somnolență pe timpul zilei, lipsă de energie, motivație scăzută pentru activități de rutină cu retragere socială, tulburări de concentrare a atenției, apetit alimentar crescut cu creștere în greutate și ai observat că simptomele dispar în anotimpurile calde atunci este posibil să suferi de o depresie sezonieră”, declară Dr. Roxana Burcea.
Cauzele
Sunt multe cauze care ar putea influența starea de spirit a unei persoane. Psihiatrul a menționat câteva dintre ele: „Printre cauzele apariției așa-numitelor depresii sezoniere, se numără: perturbarea ritmului circadian (n. red., ceasul biologic intern al organismului, care reglează cicluri naturale de 24 de ore și ciclul somn-veghe, care reprezintă rutina noastră zilnică, felul cum decidem să ne petrecem ziua). În timpul iernii, zilele mai scurte și lumina naturală redusă pot perturba sincronizarea dintre ritmul circadian și ciclul somn-veghe. Această desincronizare poate fi o cauză majoră a depresiei cu tipar sezonier.
Lipsa semnalelor clare de lumină naturală dezechilibrează ritmul circadian, ducând la oboseală prematură, treziri prea devreme și alte modificări ale sănătății psihice. În plus, această perturbare a ritmului circadian poate accentua și alte tulburări psihice existente. Dezechilibrul creat în organism poate amplifica simptomele unor condiții precum anxietatea sau tulburările bipolare, făcându-le mai dificil de gestionat în lunile de iarnă. O altă cauză este scăderea luminii solare. Odată cu scurtarea zilelor, expunerea la lumina naturală scade, ceea ce poate afecta nivelurile de serotonină și melatonină din organism, influențând astfel starea de spirit și energia”.
Melatonina și serotonina
Potrivit Dr. Roxanei Burcea, toamna aduce schimbări semnificative în producția de melatonină și serotonină din organism. Melatonina este un hormon produs de glanda pineală, responsabil cu reglarea ciclului somn-veghe. Producția de melatonină este influențată direct de expunerea la lumină: nivelurile acesteia cresc în întuneric și scad în lumină. Toamna, când zilele devin mai scurte și lumina naturală este mai redusă, producția de melatonină crește.
Acest lucru poate duce la senzația de somnolență și oboseală crescută în timpul zilei, deoarece organismul percepe mai multe ore de întuneric. Serotonina este un neurotransmițător important în reglarea stării de spirit, a somnului și a apetitului. Producția de serotonină este, de asemenea, influențată de expunerea la lumina naturală. În toamnă, reducerea expunerii la soare duce la scăderea nivelurilor de serotonină. Această reducere este asociată cu stări depresive, apatie și modificări ale apetitului, contribuind la apariția depresiei cu tipar sezonier.
Alte cauze
„Schimbări climatice. Temperatura în scădere și vremea mai rece pot afecta starea de bine a individului, contribuind la o senzație generală de oboseală, tulburări de somn.
Modificări în rutină: Începerea anului școlar sau revenirea la programul de lucru după vacanță pot aduce un stres suplimentar, contribuind la stări de anxietate, stres, astenie.
Factori genetici. Există dovezi că exista o predispoziția genetică ce poate influența riscul de a dezvolta depresia cu tipar sezonier”, menționează psihiatrul.
Cum putem preveni depresiile sezoniere
Am aflat câteva dintre cauze, cunoaștem ceva dintre simptome, dar cum putem preveni aceste perturbări? La această întrebare ne răspunde medicul: „Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți starea de spirit și poate crește nivelul de energie. Petrecerea timpului în aer liber și expunerea la lumina soarelui chiar și în zilele mai reci poate ajuta la reglarea ritmului circadian. O alimentație bogată în nutrienți poate sprijini sănătatea mentală și fizică. Serotonina este un neurotransmițător care influențează starea de spirit, somnul și apetitul. Deși serotonina nu poate fi obținută direct din alimente, anumite produse conțin triptofan, un aminoacid esențial din care organismul produce serotonina. O dietă bogată în triptofan poate sprijini producția de serotonină.
Iată câteva alimente care pot ajuta:
Alimente bogate în proteine: curcan, pui, somon și alte tipuri de pește gras. Ouă, în special gălbenușurile, conțin cantități bune de triptofan.
Lactate: laptele, brânza și iaurtul sunt surse bune de triptofan.
Nuci și semințe: nuci, semințe de susan, semințe de dovleac, semințe de in și migdale conțin triptofan și grăsimi sănătoase care susțin sănătatea creierului.
Cereale integrale: orezul brun, ovăzul și quinoa pot ajuta la creșterea nivelului de triptofan în sânge.
Leguminoase: fasolea, lintea și năutul sunt bune surse vegetale de triptofan.
Fructe: bananele sunt bogate în vitamina B6, care este importantă pentru conversia triptofanului în serotonină. Ananasul conține bromelaină, care ajută la creșterea nivelului de serotonină. Ciocolată neagră: cacaoa din ciocolata neagră poate stimula producția de serotonină și endorfine”.
Tehnici de relaxare, practicile de mindfulness precum meditația sau tehnici de respirație pot ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării generale de bine, susține Dr. Roxana Burcea.
Cum tratăm depresiile sezoniere
„Tratamentul medicamentos al depresiei sezoniere nu este foarte diferit de cel al depresiei normale, în funcție de severitatea simptomelor și de necesitățile individuale ale pacientului, se recomandă o schemă de tratament personalizată care poate include antidepresive, hipnotice, timostabilizatoare și sedative. Totuși specific depresiei cu tipar sezonier este tratamentul cu lumina, care implică expunerea la o lumină artificială special și poate avea un impact semnificativ asupra stării de bine. O altă formă de tratament care ajută și completează tratamentul medicamentos este consilierea/psihoterapia”, afirmă medicul psihiatru Roxana Burcea.
