Schimbările bruşte de temperatură ne afectează sănătatea

Ce facem dacă suferim de meteorosensibilitate Specialiştii spun că sunt oameni cărora schimbările de vreme le afectează starea de sănătate. În cazul meteorosensibililor, schimbările de temperatură le activează boli deja existente, ca reumatismul sau dereglările sistemului neurovegetativ. Ramona Găină Temperatura, precipitaţiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferică influenţează în mod negativ un mare număr de oameni. „Meteorosensibilitatea reprezintă, de fapt, amplificarea simptomatologiei unor boli la variaţiile atmosferice, în sensul amplificării expresiei clinice a bolii ce poate evolua după o primă etapă de adaptare spre situaţii de decompensare agravante. Ea doar accentuează anumite suferinţe latente, pe care le avem deja”, explică Simona Berariu, medic în cadrul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică. Masele de aer reci cresc tensiunea arterială, îngreunează gândirea şi provoacă apatie. Aerul foarte uscat este dăunător aparatului respirator, iar cel umed favorizează nefritele şi bolile infecto-contagioase. Vremea închisă este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din cauza faptului că oamenii petrec mai mult timp în casă. Se vorbeşte din ce în ce mai mult de factorul meteorologic – vreme închisă, ploaie, micşorarea intervalului între zi şi noapte. Acestea pot influenţa tulburările psihice. Există multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuză o stare de oboseală acută, o astenie fizică şi psihică, o stare de somnolenţă continuă şi chiar depresie, cu toate că se odihnesc corespunzător noaptea. „Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregăteşte pentru iarnă, luminozitatea descreşte, ambientul devine din ce în ce mai puţin vesel. Frigul reprezintă un stres şi, din această cauză, bolnavii de inimă sunt foarte afectaţi, în special în anotimpurile de trecere, adică toamna şi primăvara. În aceste perioade, manifestările cardiace cresc. Din cauza temperaturii scăzute, se înregistrează şi multe crize de angină pectorală, astm bronşic şi chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot apărea disfuncţii sexuale, sindromuri endocrine cu manifestări în zona afectivităţii”, explică medicul Simona Berariu. Inhalarea aerului rece poate întreţine crizele de astm. Nu trebuie să ne mire dacă schimbările bruşte ale vremii ne dau dureri de cap, ameţeli sau chiar irascibilitate. Specialiştii atenţionează că influenţele atmosferice se repercutează asupra echilibrului psihic al meteorodependenţilor. Cerul gri, bacovian, şi ceaţa sunt surse de anxietate, deprimare şi melancolie. Virozele cresc în această perioadă În această perioadă, din cauza schimbărilor bruşte de temperatură, există foarte multe cazuri de viroze respiratorii sau răceală. Doar săptămâna trecută, în judeţul Sibiu au fost înregistrate peste 2.000 de cazuri de viroze şi aproape 300 de cazuri de pneumonii. Pentru a preveni îmbolnăvirile, alimentaţia trebuie sa fie compusă din multe vitamine şi minerale, deoarece astfel ne întărim sistemul imunitar. Ce mâncăm pentru a ne întări sistemul imunitar în această perioadă: Ceapa este un bun antiseptic, antiviral, antibacterian şi antifungic, iar ardeiul gras este foarte bogat în vitamina C. Un singur ardei gras conţine aceeaşi cantitate de vitamina C pe care o găsim în patru lămâi. Varza, conopida, broccoli sau salata verde accelerează eliminarea toxinelor din organism şi protejează ţesuturile de agresiunea frigului. Deşi nu este o grăsime vegetală, uleiul de somon conţine substanţe care întăresc sistemul imunitar. Alimentele care contin Vitamina C: ardei gras, ardei iute, pătrunjel, kiwi, portocale, grapefruit, căpşuni, papaya, mango, coacăze negre. Alimente care conţin Vitamina E: seminţe de floarea-soarelui, migdale, alune, ulei de floarea-soarelui, ulei de şofran, ulei de porumb, ulei de germeni de grâu. Iaurtul: capacitatea organismului de a lupta cu gripa depinde de starea de sănătate a sistemului digestiv. Produsele alimentare pe bază de lapte, cum ar fi iaurtul şi chefirul, stimulează sistemul digestiv. Echinacea: este o plantă cunoscută pentru creşterea rezistenţei la răceli. Acesta funcţionează cel mai bine dacă este consumată ca un ceai sub formă de frunze proaspete, dar poate fi, de asemenea, luat ca ceai din frunze uscate, ca o tinctură sau sub formă de capsulă.