Bolile asociate muncii sunt răspunzătoare pentru aproximativ 2,4 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an, dintre care 200 000 de decese sunt înregistrate în Europa. Potrivit statisticilor, bolile profesionale sunt favorizate îndeosebi de expunerea angajaților la substanțe periculoase, la radiații, la factori fizici, de tipul vibrațiilor, zgomotului și ridicării manuale, dar și la factori organizatorici și psiho-sociali, precum munca în ture și stresul. Care sunt bolile profesionale care predomină la Sibiu, ce trebuie să facem ca să nu ne îmbolnăvim la locul de muncă, dar și ce li se recomandă angajatorilor pentru a oferi propriilor lucrători condiții cât mai sănătoase de muncă, ne spune dr. Anca Bălan, medic primar Medicina Muncii.
Care sunt locurile de muncă ce prezintă cel mai mare risc asupra sănătății?
Factorii de risc identificați la locurile de muncă sunt diverși, cu impact scăzut, mediu sau mare asupra sănătății lucrătorului. Locurile de muncă cu mai mulți factori de risc care acționează simultan sunt cele care prezintă risc mai mare de îmbolnăvire profesională, așa cum sunt cele din domeniul construcțiilor, unde lucrătorul este expus la efort fizic, frig sau temperatură ridicată, munca la înălțime cu poziții de lucru vicioase. Dar, există și alte categorii de lucrători la care sumarea anumitor factori de risc profesionali poate determina afectarea sănătății, de exemplu lucrul în tură de noapte cu programul de muncă prelungit, fără pauze, cu responsabilitatea unor decizii care trebuie luate în timp scurt, de care depind valori materiale sau chiar umane.
Pentru ce posturi este nevoie de o testare mai riguroasă a stării de sănătate?
Conform legislației privitoare la supravegherea sănătății lucrătorilor, examinările cele mai complexe se aplică lucrătorilor care lucrează în condiții de izolare, la înălțime, la rețele electrice, în mediu de lucru cu radiații, sectorul alimentar, sectorul sanitar, învățământ, siguranța circulației și anumite sectoare industriale.
Ce ați constatat, care sunt problemele de sănătate a muncii cu care se confruntă angajații sibieni?
Diversitatea locurilor de muncă din județul Sibiu creează o paletă largă de probleme de sănătate. Cele mai multe incidente profesionale sunt cele determinate de factori de risc mecanic: căderi de la înălțime, accidente rutiere, leziuni articulare, răniri accidentale etc., unele reversibile, cu recuperare totală după o perioada scurtă de timp, altele cu recuperare parțială.
Care sunt bolile profesionale care predomină la Sibiu?
În Sibiu, la fel ca la nivel național, predomină îmbolnăvirile profesionale musculo-scheletice (afectând în special spatele, gâtul, umerii, membrele superioare), determinate de munca cu efort fizic, frig, ortostatism, poziția de lucru la birou timp îndelungat. Din datele statistice raportate de Institutul Naţional de Sănătate Publică în 2017 s-au identificat 1856 de afecţiuni musculo-scheletice la 100.000 locuituri, iar trendul este în crestere. Ponderea acestor afecţiuni la nivelul judeţului nostru este de aproximativ 18% din totalul cazurilor de îmbolnăvire.
La ora actuală există foarte multe locuri de muncă unde sarcinile pe parcursul întregului program de lucru se rezolvă exclusiv pe calculator. Cum își pot păstra sănătatea angajații nevoiți să petreacă tot timpul pe un scaun, cu ochii în ecran?
În primul rând este nevoie de organizarea locului de muncă: scaun ergonomic cu componente adaptate păstrării poziției șezânde, normale a corpului; calculator cu anumite caracteristici tehnice care să scadă intensitatea luminii reflectate în ochiul angajatului, așezat la o distanță suficientă; pauze pentru schimbarea poziției de lucru șezânde și relaxarea privirii; ochelari antireflex de protecție la intensitatea luminii ecranului. La cele enumerate se pot adăuga exerciții fizice și masaje care să îndepărteze contractura musculară și să dezvolte mobilitatea musculaturii coloanei vertebrale.
Ce afecțiuni medicale considerați că pot fi prevenite prin examinările periodice efectuate în cadrul Medicinei Muncii?
Medicina muncii este o disciplină medicală profilactică, care își propune să identifice și să îndepărteze cauzele afecțiunilor medicale care pot să apară la lucrătorii din anumite sectoare de muncă. Prin examinările periodice se pot identifica afecțiuni care tratate precoce pot să refacă capacitatea de muncă a individului sau se poate împiedica apariția complicațiilor în bolile cardiace, respiratorii, hepatice, renale, musculo-scheletale, oftalmologice, ORL, neurologice și chiar psihice.
PRIMELE 7 PROFESII DIN ROMÂNIA LA CARE SE ÎNREGISTREAZĂ CELE MAI MULTE BOLI PROFESIONALE:
MINER ÎN SUBTERAN
LĂCĂTUȘ MECANIC DE ÎNTREȚINERE
TURNĂTOR FORMATOR
LĂCĂTUȘ DE MINĂ
LĂCĂTUȘ MECANIC
SUDOR
ȘOFER DE AUTOBUZ
(Sursa: Institutul Național de Sănătate Publică, București: Morbiditatea profesională în România 2017)
Un sondaj de opinie european realizat de Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) arată că aproximativ jumătate dintre lucrători consideră problema stresului drept una frecventă la locul lor de muncă. Printre cauzele stresului la locul de muncă menționate cel mai des se numără reorganizarea sau nesiguranța locului de muncă, programul de lucru prelungit sau volumul prea mare de muncă, precum și hărțuirea și violența de la locul de muncă
