Speranța de viață la naștere, un indicator foarte important al stării de sănătate a populației, a scăzut în România în anul 2021, ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19. Scăderea a fost înregistrată în aproape toate țările UE, dar ea vine pe fondul unei speranțe de viață mai scăzute în țara noastră, una dintre cele mai mici din Europa.
Printre indicatorii elaborați de Institutul Național de Statistică referitori la starea de sănătate a românilor se numără și cele legate de speranța de viață, care poate fi calculată la naștere, speranța de viață sănătoasă ori cea relativă la o vârstă anume, de exemplu vârsta de pensionare, 65 de ani. România a avut încă de la intrarea ca membru în UE una dintre cele mai mici valori a acestui indicator, alături de Bulgaria și țările baltice, situație generată de sănătatea mai precară, condițiile mai dificile de viață și sistemul medical mai puțin dezvoltat.
Potrivit datelor INS, înainte de izbucnirea pandemiei, în 2019, speranţa de viaţă în România era 75,6 ani, mai mică cu 5,7 ani faţă de media statelor membre UE27. Speranţa medie de viaţă în Uniunea Europeană era în 2019 de 81,3 ani. Un an mai târziu, speranța de viață în România a scăzut la 74,2 ani, pentru ca, la finalul lui 2021, după doi ani de pandemie, speranța de viață în țara noastră să fie de numai 72,9 ani. În UE, Bulgaria are cea mai scăzută speranță de viață (71,4 ani), urmată de România, Lituania (73,4 ani), Letonia și Ungaria (74,5 ani). Cele mai ridicate valori ale speranţei de viaţă la naştere în anul 2021 au fost înregistrate în Lichtenstein (84,4 ani), Elveția (84 de ani), Spania (83,3 ani) și Islanda (83,2 ani). Ordinea primelor țări s-a modificat destul de mult, în urma impactului diferit al pandemiei. Defalcat pe sexe, bărbații din Romțnia au o speranță de viață de numai 69,4 ani, în scădere de la 71,9 ani cât era înainte de pandemie, iar femeile au o speranță de viață de 76,7 ani, în scădere de la 79,7 ani, din cauza deceselor COVID, care au influențat media.
Proiecțiile Eurostat pe baza ritmului actual de îmbunătățire a vieții din România arată că abia în 2055 țara noastră va ajuge la o speranță medie de viață de peste 80 de ani însă și la acea dată vor exista diferențe de până la 5 ani între noi și alte țări din Europa.
Statisticile pe regiuni și județe, care nu includ și anul 2021, arată că există diferențe, unele importante, între durata medie de viață a populației în funcție de locul în care trăiește, reflectată prin indicatorul speranța de viață la naștere. Datele INS și Eurostat (2020) arată că Regiunea Centru are o speranță de viață de 74,4 ani, mai mare decât Regiunea Vest (74 ani), dar mai mică decât Regiunea Sud-Vest Oltenia (75 ani). Cea mai scăzută speranță de viață este în Regiunea Nord-Est (73,3 ani), iar cea mai mare este în București-Ilfov (75,5 ani).
În ierarhia județelor, locuitorii din Vâlcea au cea mai mare speranță de viață, singurul județ din România cu o speranță de viață peste 80 de ani. Femeile din acest județ au o speranță de viață de 82,54, în timp ce bărbații trăiesc în medie 79,35 ani. Următoarele județe sunt București (78,4 ani), Cluj (77,47 ani) și Brașov (77,37 ani).
Sibiul se află pe locul al cincilea în țară, cu o speranță de viață de 76,9 ani, respectiv 74,8 în mediul rural și 78,01 în mediul urban al județului, ceea ce înseamnă că există o diferență de peste trei ani între locuitorii satelor, din cauza condițiilor de viață și accesului la sistemul medical.
Județele cu cea mai mică speranță de viață din România sunt Tulcea (73,2 ani), Giurgiu (73,9 ani) și Călărași (74,2 ani).
